A fost promulgată Legea privind impozitul suplimentar pe cifra de afaceri a băncilor și petrolului
A fost promulgată Legea privind impozitul suplimentar pe cifra de afaceri a băncilor și petrolului
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestPreşedintele Klaus Iohannis a promulgat, miercuri, legea care reglementează impozitul suplimentar pe cifra de afaceri în cazul instituţiilor de credit şi al persoanelor juridice care desfăşoară activităţi în sectoarele petrol şi gaze naturale. Actul normativ modifică şi completează în acest sens Codul fiscal, publică Agerpres.
Instituţiile de credit
Conform legii, instituţiile de credit, persoane juridice române şi sucursalele din România ale instituţiilor de credit, persoane juridice străine, datorează suplimentar impozitului pe profit un impozit specific pe cifra de afaceri calculat prin aplicarea asupra cifrei de afaceri a următoarelor cote de impozitare: 2%, pentru perioada 1 ianuarie 2025 – 31 decembrie 2025 inclusiv; 1%, începând cu data de 1 ianuarie 2026.
Potrivit actului normativ, cifra de afaceri cuprinde:
-venituri din dobânzi, din dividende, din taxe şi comisioane, precum şi câştigurile sau pierderile din derecunoaşterea activelor nefinanciare şi a activelor şi datoriilor financiare care nu sunt evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere,
-din activele şi datoriile financiare deţinute în vederea tranzacţionării, din activele financiare nedestinate tranzacţionării, evaluate obligatoriu la valoarea justă prin profit sau pierdere,
-din activele şi datoriile financiare desemnate ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, din contabilitatea de acoperire.
De asemenea, cifra de afaceri mai cuprinde diferenţele de curs de schimb şi alte venituri din exploatare. Impozitul pe cifra de afaceri se calculează, se declară şi se plăteşte trimestrial: pentru trimestrele I – III, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata; pentru trimestrul IV, până la data de 25 martie inclusiv a anului următor. Acesta se calculează cumulat de la începutul anului fiscal. Impozitul pe cifra de afaceri datorat trimestrial se determină ca diferenţă între impozitul pe cifra de afaceri calculat cumulat de la începutul anului fiscal şi impozitul pe cifra de afaceri datorat pentru perioada anterioară celei de calcul.
Persoanele juridice care desfăşoară activităţi în sectoarele petrol şi gaze
Legea prevede, de asemenea, reglementarea impozitului suplimentar pentru persoanele juridice care desfăşoară activităţi în sectoarele petrol şi gaze naturale.
„Persoanele juridice române sau străine care în mod individual sau într-o formă de asociere livrează bunuri sau prestează servicii pe teritoriul României desfăşurând activităţi în sectoarele petrol şi gaze naturale, stabilite prin ordin al ministrului Finanţelor, datorează suplimentar impozitului pe profit un impozit specific pe cifra de afaceri”, stipulează actul normativ, care stabileşte o formulă de calcul pentru acest impozit.
Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro al cifrei de afaceri este cel valabil la închiderea exerciţiului financiar în care s-au înregistrat veniturile.
Cifra de afaceri a anului precedent reprezintă diferenţa dintre veniturile totale (VT) şi veniturile care se scad din veniturile totale (Vs).
Impozitul specific pe cifra de afaceri se calculează, se declară şi se plăteşte trimestrial, astfel: pentru trimestrele I-III, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata; pentru trimestrul IV, până la data depunerii declaraţiei anuale privind impozitul pe profit.
Impozitul specific pe cifra de afaceri se calculează cumulat de la începutul anului fiscal. Acesta este datorat trimestrial şi se determină ca „diferenţă între impozitul specific pe cifra de afaceri calculat cumulat de la începutul anului fiscal şi impozitul specific pe cifra de afaceri datorat pentru perioada anterioară celei de calcul”.
Aceste prevederi nu se aplică contribuabililor care desfăşoară exclusiv activităţi de distribuţie, furnizare, transport de energie electrică şi gaze naturale şi care sunt reglementaţi, licenţiaţi de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, conform gandul.ro.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News