Acordul de împrumut cu BIRD privind politici de dezvoltare pentru creştere verde, supus ratificării Parlamentului de preşedinte

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, luni, decretul privind supunerea spre ratificare Parlamentului a Acordului de împrumut şi a Acordului privind asistenţa financiară nerambursabilă dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, aferente Primei finanţări programatice pentru politici de dezvoltare pentru creştere verde şi incluzivă, semnate la Bucureşti în 19 iulie 2022.

Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, preşedintele Klaus Iohannis a semnat luni, 29 august 2022, decretul pentru supunerea spre ratificare Parlamentului a Acordului de împrumut (Prima finanţare programatică pentru politici de dezvoltare pentru creştere verde şi incluzivă) dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 19 iulie 2022, şi a Acordului privind asistenţa financiară nerambursabilă (Prima finanţare programatică pentru politici de dezvoltare pentru creştere verde şi incluzivă) dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, acţionând în calitate de administrator al Fondului BIRD pentru Soluţii Inovatoare privind Bunurile Publice Globale, semnat la Bucureşti la 19 iulie 2022, scrie Agerpres.

În 10 august, Guvernul a aprobat proiectul de lege privind ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD) în valoare de 600 de milioane de euro şi a Acordului privind asistenţa financiară nerambursabilă între România şi BIRD în valoare de 24 de milioane de dolari.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, a arătat că cele două acorduri au fost semnate la Bucureşti, pe 19 iulie, în baza aprobărilor anterioare la nivelul Guvernului şi al preşedintelui României, finanţările urmând să asigure implementarea unor acţiuni asociate reformelor urmărite în cadrul PNRR, dar şi pentru gestionarea crizei umanitare generată de agresiunea militară rusă din Ucraina.

"Finanţările sunt grupate pe doi piloni: consolidarea incluziunii şi administrării fiscale, incluzând acţiuni care implică răspuns la criza umanitară în domenii precum educaţie, sănătate, asistenţă socială, locuire, ocupare, reforma pensiilor, eficientizarea cheltuielilor şi reforma fiscală. Totodată, vor asigura finanţarea susţinerii decarbonizării rezilienţei climatice, incluzând o serie de acţiuni şi domenii, precum energie regenerabilă, creşterea eficienţei energetice a clădirilor şi păduri", a spus Cărbunaru.