Amețești când te dai jos din pat și nu numai? Ce înseamnă acest lucru și când poate fi grav

Potrivit prof. dr. Cristian Dinu Popescu, șeful Clinicii de Neurologie din cadrul Spitalului de Recuperare Iași, amețeala sau vertijul este o senzație neplăcută care se caracterizează prin pierderea echilibrului, senzația de rotire a obiectelor din jur, clătinare si uneori cădere.

Desigur, anterior amețelii pot sa apară si alte semne, cum ar fi greața, vărsăturile sau încețoșarea vederii. Simptomele care insotesc, de obicei, vertijul sunt: greața, vărsături, paloare, transpiratii, anxietate, teama si uneori lesin. Aceste simptome sint cauzate de conexiunile multiple dintre organul vestibular (aflat in urechea interna) si sistemul nervos autonom.

Orice lezare a sistemului vestibular poate cauza perturbari vegetative. Rolul cel mai important in reglarea echilibrului il detine sistemul vestibular, care cuprinde un aparat de receptie (portiunea vestibulara a urechii interne, numita si labirint), o cale de transmitere (nervul vestibular) si caile vestibulare centrale, dintre care unele se termina in lobul temporal. Ameteala, incetosarea privirii si pierderea starii de constienta fac parte dintre simptomele sincopei (leșin) de cauze neurologice sau cardiace.

Semne ale unor dezechilibre

Amețelile reprezintă semne ale organismului care indica existenta unor dezechilibre sau leziuni. Daca sint descoperite la timp si daca sint luate masurile necesare recomandate de medic, se inlatura evolutia multor afectiuni si se restabileste starea de sanatate.

Aceste semne pot sa apara in orice perioada a anului, dar ele sint mai frecvente vara, in zilele calduroase, cu temperaturi ridicate si primavara, cind organismul este mai slabit dupa perioada rece a anului si mai lipsit de cantitatea necesara de vitamine si minerale, potrivit doctorulzilei.ro.

Ameteala poate sa apara si la persoane sanatoase, la aplecarea si apoi ridicarea brusca a capului, dupa invirtire, in cazul purtarii unor ochelari nepotriviti, in timpul sarcinii sau in timpul unei calatorii cu masina, cu avionul sau cu vaporul.

In aceste situatii, sistemul vestibular este stimulat mai puternic sau pentru perioade mai lungi de timp. Dar amețeala poate apărea si in cazul unor boli, cum ar fi: anemia, creșterea sau scăderea tensiunii, infecții ale urechii, infecții ale creierului – cum ar fi encefalitele, intoxicații cu alcool etc.

Vertijul

Vertijul care acompaniaza afectiunile cerebrale (numit „vertij central”) este rareori un simptom izolat. El apare, de obicei, insoțit de alte simptome neurologice cum ar fi: dizartrie (tulburare a vorbirii), vedere dubla, slabiciune la nivelul membrelor superioare sau inferioare, amorteala sau intepaturi la nivelul diferitelor parti ale corpului, pierderea constientei. Orice afecțiune care provoaca vertij are si trasaturile ei caracteristice.

AVC

Accidentul ischemic tranzitor (AIT) si AVC (accident vascular cerebral) constituit sunt caracterizate prin apariția bruscă a vertijului si vederii duble, deficit motor (slăbiciune la nivelul membrelor), pierderea cordonării miscărilor. Vertijul este de obicei constant si se menține timp îndelungat.

Daca la AIT simptomele dispar in maxim 24 de ore, in cazul unui AVC constituit, vertijul este de obicei constant si se mentine timp de citeva zile. AVC-ul este o afectiune tipica pentru virstnici. Vertijul aparut la persoanele cu tumori cerebrale are un debut lent, gradat, de obicei insotit de dureri de cap cu intensitate crescinda si este unilateral. Vertijul poate creste in diferite poziții particulare ale corpului.

Tulburări de echilibru

Tulburările de echilibru apar si in cazul leziunilor care interesează sensibilitatea profunda conștienta. Aceasta din urma realizeaza informarea scoartei cerebrale asupra pozitiei in spatiu a segmentelor corpului uman, inclusiv in mers sau cind stam in picioare. In cazul unor leziuni ale maduvei spinarii, ale talamusului si scoartei cerebrale, prin interesarea cailor sensibilitatii profunde constiente apar si unele tulburari de echilibru.

La fel de important este si cerebelul, unde corpul nostru este reprezentat topografic ( fiecare segment). Cerebelul primeste informatia despre miscarea segmentelor corpului prin caile sensibilitatii profunde inconstiente. In cazul in care exista astfel de tulburari de echilibru nu se poate face coordonarea armonioasa a miscarilor la membrele inferioare. Bolnavul merge cu picioarele departate. In leziunile creierului mic mersul este nesigur, al omului beat (alcoolul afecteaza in special creierul mic). Tratamentul va fi corespunzător bolii in care apare tulburarea de echilibru.

Afecțiuni ale urechii

Pentru a putea pune un diagnostic corect, trebuie urmărita durata vertijului. Daca este vorba de secunde sau minute, atunci stim ca suntem in fata unui atac ischemic tranzitoriu, iar pacientul trebuie îndrumat la neurolog. Daca ameteala dureaza ore si mai este insotita si de fenomene auditive, ne aflam în fata unei probleme de natura orl, care poate fi tratata corect de otolog. In cazul unui atac sever de amețeala cu persistenta îndelungată, cu localizare unilaterala si dificultăți de auz, însoțita de greață si vărsături este posibil sa fie vorba de o afecțiune a urechii interne.

Și spondiloza cervicală poate provoca amețeli

Spondiloza cervicala intervine prin tulburările de irigație ale centrilor de echilibru. In anumite condiții, la miscările capului și gâtului cel puțin una dintre arterele cerebrale este comprimata tranzitoriu. Astfel, se diminuează debitele de singe care ajung la sistemul vestibular și apar amețelile. Se mai pot adăuga și elemente vegetative, cum ar fi scăderea valorilor tensiunii arteriale și poziția „în picioare”, ceea ce poate agrava tulburările de echilibru. La acestea se adăuga greața si apariția unor sunete în urechi.

Migrene

In migrene, amețeala este asociată cu durerea de cap si de obicei o precede, o acompaniază sau persista și după episodul cefalgic. Vertijul și cefaleea apar sub forma de atac, iar între atacuri pacientul nu are nici ameteli, nici dureri de cap. Migrena este mai frecventa la persoanele tinere sau de virsta medie, mai ales la femei.Vertijul poate fi, de asemenea, unul din simptomele epilepsiei. In unele cazuri pacienții au amețeli si pierderi de conștienta (imobilitate, „absența”) si uneori halucinații si mișcări stereotipe, de exemplu mestecat.

De ce amețesc când ma ridic brusc din pat

Amețelile sunt cauzate de o stimulare brutala a sistemului vestibular care excita o componenta vegetativa. Aceasta duce la o scădere bruscă a tensiunii in arterele care transporta sângele la creier. Prin scăderea tensiunii, creierul primește mai puțin sânge oxigenat.

Amețeala, provocata de lipsa oxigenării corespunzătoare a creierului, survine adesea la ridicarea din poziția culcat sau așezat (așa-numita hipotensiune posturală) și durează numai câteva secunde. Hipotensiunea ortostatica însotește diabetul, unele polinevrite toxice etanolice, traumatismele cervicale si cerebrale. Vertijul apare si în cazul în care nivelul zaharului din sânge scade foarte mult, în cazul în care nu ați mâncat nimic sau daca suferiți de diabet, când sunteți deshidratat din cauza consumului insuficient de lichide sau a pierderii de lichide din organism, prin diaree, de exemplu, scrie exquis.ro.