Analiză: Tichetele de masă au ajuns un colac de salvare pentru angajaţi în faţa inflaţiei

Tichetele de masă au ajuns să reprezinte, în 2024, unul dintre puÅ£inele instrumente eficiente în lupta cu inflaÅ£ia care erodează tot mai mult puterea de cumpărare, se arată într-o analiză realizată de o companie de consultanţă.

Pe acest fond, piaÅ£a tichetelor are ÅŸanse să marcheze, în 2024, un record istoric, de peste 7 miliarde de euro, cu condiÅ£ia ca statul să ofere predictibilitate fiscală, să susÅ£ină dreptul firmelor de a le oferi angajaÅ£ilor aceste beneficii, fără să le impună noi taxe ÅŸi impozite.

Începând cu 1 ianuarie 2024, valoarea tichetelor de masă a crescut de la 35 la 40 de lei, astfel că, pentru cei care au normă întreagă de muncă, acestea asigură un venit suplimentar de 880 lei.

Conform analizei Frames, este una dintre puÅ£inele măsuri menite să susÅ£ină puterea de cumpărare a angajaÅ£ilor, într-un an în care inflaÅ£ia va continua să fie la un nivel ridicat, de 6% (conform prognozei bugetare), iar creÅŸterile salariale vor fi, în multe domenii, sub acest procent.

"În sectorul bugetar, statul va oferi o creÅŸtere salarială de 5%, în marea majoritate a sectoarelor, iar în economia privată sunt foarte puÅ£ine companii care vor oferi angajaÅ£ilor creÅŸteri salariale peste nivelul inflaÅ£iei'', afirmă analiÅŸtii Frames.

Potrivit sursei citate, valoarea programului de tichete de masă ar putea depăşi, în acest an, 31,68 miliarde de lei, luând în calcul o medie de 40 de lei/tichet/22 de zile pe lună.

"Sunt peste 3 milioane de beneficiari care îÅŸi vor putea vedea veniturile mai mari cu 880 de lei, în cazul unei norme complete de muncă. AdăugaÅ£i ÅŸi valoarea tichetelor cadou, a celor de studii, vacanţă ÅŸi a celorlalte tipuri de tichete ÅŸi am putea ajunge, în 2024, la un stimul de peste 35 miliarde de lei, adică aproape 7 miliarde de euro. E un pas semnificativ pentru susÅ£inerea puterii de cumpărare în condiÅ£iile în care, să nu uităm, consumul reprezintă principalul motor al economiei'', afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

În condiÅ£iile în care în acest an, pe fondul provocărilor generate de creÅŸterea taxelor ÅŸi mai ales de inflaÅ£ie, multe dintre firme nu îÅŸi vor permite să crească salariile, tichetele se anunţă a fi o variantă optimă pentru a-ÅŸi fideliza angajaÅ£ii.

O cercetare realizată de Frames, la finele anului trecut, arăta că 66,7% dintre managerii intervievaÅ£i declarau că vor suporta din bugetul propriu (al firmelor) taxarea cu 10% a tichetelor de masă, măsură intrată în vigoare la 1 ianuarie 2024

"E un semnal important care arată că firmele îÅŸi doresc să îÅŸi protejeze angajaÅ£ii în faÅ£a efectelor creÅŸterii taxelor ÅŸi a inflaÅ£iei, iar tichetele reprezintă un instrument eficace, în condiÅ£iile în care taxele salariale sunt în continuare foarte mari raportat la media regională'', arată analiza.

"Este o piaţă care creÅŸte semnificativ ÅŸi sănătos, cu efecte benefice. Poate cel mai mare atuu este că tot mai multe firme fiscalizează, practic, toate beneficiile oferite angajaÅ£ilor (tichete de masă, cadou, vacanţă etc.) în loc să ofere bani în plic, prin ocolirea taxelor'', spun experÅ£ii.

PiaÅ£a tichetelor are ÅŸanse să crească semnificativ în următorii ani, în condiÅ£iile în care sunt peste 1,5 milioane de angajaÅ£i care încă nu beneficiază de aceste forme de susÅ£inere financiară.

"Ce ar însemna ca toÅ£i cei aproximativ. 5,5 milioane de angajaÅ£i înregistraÅ£i în REVISAL să primească tichete de masă? Ar fi o afacere excelentă pentru salariaÅ£i, dar ÅŸi pentru stat, pentru că ar susÅ£ine, practic, puterea de cumpărare, mai ales în contextul inflaÅ£iei din 2024 ÅŸi a provocărilor majore ce ne aÅŸteaptă în 2025, un an în care vom deconta economic toate efectele creÅŸterilor de taxe ÅŸi măsurilor luate în ultimii ani'', menÅ£ionează Negrescu.

Potrivit acestuia, statul ar trebui să mizeze pe acest sistem prin facilităţi fiscale şi nu prin creşterea taxelor. Nevoia de predictibilitate fiscală este esenţială pentru dezvoltarea acestui sistem de facilităţi pentru angajaţi.

Analiza Frames a fost realizată pe baza datelor de la Registrul Comerţului, Ministerului Finanţelor, REVISAL, CNP, FMI, SNAP, Eurostat şi surse proprii. Opiniile şi estimările financiare legate de dinamica pieţei aparţin companiei de consultanţă, scrie Agerpres.