Analizele de sânge: ce depistează, dar și cum le poți interpreta
Analizele de sânge: ce depistează, dar și cum le poți interpreta
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestAnalizele de sânge trebuie făcute cel puțin o dată pe an. Scopul acestora este de a indică starea generală de sănătate, dar și de a depista anumite probleme specifice. Totodată, analizele de sânge pot fi recomandate de către medic și pentru a monitoriza modul în care un tratament funcționează, scrie doc.ro.
Sursă foto: Shutterstock
Recoltarea probei de sânge se poate realiza în orice moment al zilei. Este adevărat însă că anumite analize sunt mai relevante dacă sângele este recoltat dimineață, pe stomacul gol. Medicul specialist va oferi indicațiile necesare cu privire la condițiile de recoltare. Pentru că anumite analize, precum colesterolul, glicemia sau trigliceridele, să nu fie compromise, ideal ar fi să se evite consumul de grăsimi și zahăr înainte de recoltarea probei de sânge.
Hemograma completă
Hemograma este analiză recomandată pentru depistarea multor afecțiuni, începând de la anemie și până la leucemie. Hemograma completă furnizează informații cu privire la componentă sângelui și cuprinde analiză celulelor albe, analiză celulelor roșii, analiză hematrocritelor, analiză hemoglobinei, analiză trombocitelor precum și analiză de volum mediu plachetar.
Hemocultură
Hemocultură este un test important pentru laboratorul de microbiologie, această având rolul de a detecta microorganismele prezente. Bacteriile și fungii din sânge sunt puși în evidență de hemocultură. Această analiză este recomandată atunci când medicul suspectează prezența unei infecții în organism.
Pentru hemocultură, sângele este recoltat în condiții stricte, apoi este transferat în recipiente ce conțin medii sterile de cultură. Hemoculturile sunt apoi urmărite zilnic pentru identificarea agenților patogeni. Rezultatele pentru o asemenea analiză sunt gata în 10 zile.
Valori de referință pentru interpretarea analizelor de sânge
Hematii (Eritrocite): 4,2 – 5,5 milioane de hematii/ mm cub de sânge (la bărbați valorile pot fi mai mari)
Valorile scăzute pot indica: hemoragie, anemie, hemoliza, leucemie, mielom multiplu
Valorile crescute pot indica: boală cardiacă congenitală, BPOC, fibroză pulmonară, stres, altitudine crescută
Hemoglobină: 12 – 16 g/ 100 mL (la bărbați valorile pot fi mai mari)
Valorile scăzute pot indica: anemie, hemoragie, boli renale, malnutriție, hemoglobinopatie
Valorile crescute pot indica: deshidratare, altitudine înalta, boli cardiace congenitale, BPOC, arsuri
Leucocite: 4.000 – 11.000/ mm cub
Valorile scăzute pot indica: gripă, rubeolă, rujeolă, febra tifoidă, hepatită, septicemia
Valorile crescute pot indica: sarcina, stres, menstruație, efort fizic, infecții, tumori, comă diabetică sau anumite tratamente medicamentoase (pe baza de adrenalină, acid acetilsalicilic și nu numai)
Trigliceride: sub 1,5 g/l
Valorile scăzute pot indica: malnutriție, hipertiroidism
Valorile crescute pot indica: diabet, hipotiroidism, pancreatită, alcoolism, boli hepatice, sarcina, alimentație bogată în carbohidrați, tratamentul cu anumite medicamente (steroizi, contraceptivele orale, acidul acetilsalicilic și nu numai)
VSH: 0 – 30 mm/h (valorile de referință diferă în funcție de sex și categoria de vârstă, medicul poate spune dacă valorile sunt sau nu normale pentru categoria din care faci parte)
Valorile scăzute pot indica: politicemie, sferocitoza, microcitoza, insuficientă cardiacă congestivă, ciroză, hipervascozitate a sângelui
Valorile crescute pot indica: anemie, sarcina, menstruație, infecții acute, infecții cronice, infecții virale, infecții parazitare, boli inflamatorii, insuficientă renală, intoxicație cu metale grele, boli autoimune
HDL-C (colesterolul “bun”): 35 – 100 mg/dL
Valorile scăzute pot indica: fumat, sedentarism, obezitate, diabet, insuficientă renală
Valorile crescute pot indica: efort fizic, consum de alcool, tratament cu insulină
LDL (colesterolul “rău”): până în 130 mg/dL
Valorile ce se află între 130 – 160 mg/dL: risc moderat de atac de cord
Valorile de peste 160 mg/dL: risc crescut de atac de cord
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News