Andronescu explică notele mici de la Evaluarea Națională!
Andronescu explică notele mici de la Evaluarea Națională!
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestMiercuri, 28 iunie, Ministerul Educației a publicat rezultatele de la Evaluarea Națională, iar 76,2% au obținut medii peste 5, mai puțin cu 6 procente față de anul trecut, 23,8% dintre elevi au obținut medii sub 5, același procent fiind și în anul 2020. Contactată telefonic de către reporterii Replica, Ecaterina Andronescu, fost ministru al Educației, a tras câteva concluzii după rezultatele elevilor de gimnaziu, spunând că pandemia a avut un impact mai mare față de greva care a înghețat școala timp de aproape 3 săptămâni, situația examenelor finale fiind incertă.
Ecaterina Andronescu
Pe 22 mai 2023, profesorii au pornit greva generală, nemulțumiți de remunerația primită, amenințând la acea vreme chiar și cu anularea examenelor finale. Spre fericirea părinților dar și a copiilor nu s-a ajuns până acolo, programa școlară fiind respectată, fiind doar câteva modificări făcute. Pe 28 iunie au fost publicate rezultatele obținute de către elevii de gimnaziu la Evaluarea Națională, 76,2% au obținut medii peste 5, mai puțin cu 6 procente față de anul trecut, 23,8% dintre elevi au obținut medii sub 5, față de 17,73% în anul 2022. Procentul din sesiunea 2023 este comparabil cu cel din anul 2021 (23,2%) și egal cu cel din anul 2020 (23,8%).
Andronescu: Circa 1 milion de elevi n-au avut deloc contact cu școala, în pandemie
Ecaterina Andronescu, fost ministru al Educației, a transmis faptul că impactul pandemiei a fost mai mare față de impactul grevei din învățământ, iar faptul că a existat acea incertitudine în perioada grevei a afectat mult și rezultatele finale: „Analizând comparativ rezultatele din mediu urban și mediu rural, aș spune că pandemia a avut un impact mai mare față de grevă. Nu exclud influența grevei, dar în mod categoric pandemia a avut un impact îngrozitor. Numărul elevilor de clasa a VIII-a care nu au luat 5 la Evaluarea Națională este mult mai mare în mediul rural, mai mare chiar și decât în anii anteriori. Circa 1 milion, din aproape 3 milioane de elevi, n-au avut deloc contact cu școala timp de 2 ani de zile și majoritatea covârșitoare se află în mediul rural. Și greva a avut rolul ei pentru că în perioada aceasta de 3-4 săptămâni incertitudinea care a planat deasupra capetelor celor care susțineau evaluarea națională, lipsa unor lecții recapitulative care în mod normal se fac înaintea unui examen i-a adus pe elevi aici. Sărăcia din mediul rural afectează aproape toți elevii. Cei mai mulți dintre elevii din mediu urban se pregătesc în mod suplimentar cu banii părinților scoși din buzunare. Ca urmare, în măsura în care în rural nu există resurse financiare pentru această pregătire suplimentară. În măsura în care în mediul rural nici școala nu a mai făcut ceea ce făcea, atunci rezultatele se justifică din păcate.”
„Nu este normal să se concentreze doar pe două discipline”
A fost primul an în care media din anii de gimnaziu nu a contat pentru media finală de înscriere la liceu, iar acest lucru a fost primit cu păreri pro și contra: „După părerea mea este o greșeală că s-a renunțat la media de pe parcursul anilor de gimnaziu. În mod normal, pe parcursul gimnaziului sunt achiziții de cultură generală. Elevii trebuie încurajați să facă aceste achiziții, să-și însușească aceste cunoștințe, cu care merg mai departe. Nu este normal să se concentreze doar pe două discipline, fie ele matematica și limba română. O anumită pondere a mediei din timpul celor 4 ani de gimnaziu era absolut necesar de luat în considerație. Din experiența mea, cam 20% din ponderea mediei finale nu modifică ierarhia copiilor. Pe de altă parte, evaluarea națională nu este o competiție, nu este un concurs, este o evaluare care se face la sfârșit de ciclu gimnazial. Poate ministrul se hotărăște să facă o analiză asupra acestor lucruri, pentru că este prima oara când nu se ia în calcul media din timpul anilor de gimnaziu, poate că ar fi bine să o ia în calcul.” a încheiat Ecaterina Andronescu.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News