APIA bagă bani într-o clădire din Negru Vodă, ca să-și mute arhiva! Video

APIA Constanța și-a mutat sediul, în urmă cu câteva luni, din Palatul Administrativ, într-un imobil din Piața Ovidiu. Și-a făcut bagajele, după ce CJ i-a cerut să evacueze spațiul… pe care-l ocupa gratuit. Așadar, sediul APIA Constanța a fost mutat pe strada Sulmona, nr. 22, urmând ca o parte din documente să fie transferate la sediul din Negru Vodă. Numai că, imobilul de aici este într-o stare avansată de degradare, iar în viitorul foarte apropiat vor începe lucrările în acest loc, APIA lansând licitația pentru execuția lucrărilor de consolidare si reabilitare a clădirii. Suma pusă la bătaie este de 916700.11 lei.

Sediul APIA CL Negru Vodă

La începutul anului anterior, Sediul APIA Constanța de pe Sulmona, nr. 22, s-a mutat în Tomis Mall, după ce contractul cu proprietarul clădirii a expirat. O parte din documentele sediului APIA Constanța au fost transferate la sediul APIA CL Negru Vodă. Din cauza faptului că sediul se află într-o stare de degradare continuă, a fost aprobat proiectul pentru reabilitarea acestuia. Valoarea totală a proiectului fiind încadrată în suma de 916700.11 RON.

Clădire veche, din anii '70

Se pare că spațiul existent este insuficient, birourile fiind neîncăpătoare și se produc aglomerări de persoane în spațiile de circulație și în birouri pe perioade de timp mai îndelungat, în perioadele calendaristice când este imperios necesară rezolvarea problemelor cu publicul. Printre altele, exista și necesitatea reorganizării funcțiunilor din birouri, spațiu servere și spațiu centrala termică, actualmente aceste spații fiind subdimensionate. Imobilele au fost construite în anii 70, nu sunt afectate de alte acţiuni reprezentative (explozie, incendiu sau inundaţie) şi sunt edificate pe un amplasament relativ plan, în timp ce forma în plan este dreptunghiulară.

Sediul APIA CL Negru Vodă

Clădirea APIA, de la Negru Vodă, în paragină

Imobilele corp C1, C2 şi C3 au structură de rezistenţă din zidărie portantă (ZNA) din cărămidă, planşeul de peste parter este realizat din lemn, pardoselile sunt din lemn, tâmplăria este din PVC şi lemn, tavanele sunt din tencuială de mortar de var la intradosul planşeului. Fundaţiile sunt continue sub pereţii portanţi, realizate din beton. Acoperişul este de tip şarpantă din lemn cu învelitoare din ţiglă metalică pentru corpul C1 şi eternită cu ţiglă metalică pentru corpurile C2 şi C3. Terenul de fundare este constituit din stratul de umplutură de la suprafaţa terenului, fundaţiile fiind superficiale. La acest moment cele trei corpuri de clădire sunt improprii folosirii deoarece pe anumite zone tencuielile interioare sunt exfoliate prezentând risc de cădere, pe anumite porţiuni tencuielile exterioare au căzut, fapt datorat apelor meteorice şi fenomenului de gelivitate. Pe anumite zone pereţii prezintă fisuri, în special la corpul C2 şi C3, unde se observă de asemenea şi tasări diferenţiate la fundaţii. Învelitoarea celor două corpuri C2 şi C3 este foarte degradată şi nu se mai aliniază la standardele actuale (eternită), iar construcţiile nu au elemente de confinare a zidăriei, fiind realizate din zidărie nearmată de cărămidă.

Sistemul de degajare al apelor meteorice este deficitar. La corpurile C2 şi C3 este deteriorat în totalitate. La corpul C1 sunt montate burlanele. Trotuarele de protecţie perimetrale sunt foarte degradate, permiţând infiltrarea apelor meteorice la fundaţii. Nici unul din corpuri nu este termoizolat la exterior şi în pod, iar tavanele prezintă ruperi, desprinderi ale tencuielii, cu risc de cădere; de asemenea, ferestrele din PVC şi lemn sunt expirate moral şi fizic, şi nu se mai aliniază la standardele în vigoare de protecţie termică. O parte din uşile interioare lipsesc ori sunt foarte deteriorate, pardoselile sunt într-o stare avansată de degradare și grupurile sanitare sunt nefuncţionale, nu există alimentare cu apă curentă. Instalaţia termică și cea electrică sunt nefuncționale. A fost demarată în trecut o operaţiune de înlocuire a acesteia însă nu a fost finalizată.

Video:

Reamintim că sediul APIA Constanța, care a fost, mulți ani, în clădirea CJ, respectiv în Palatul Administrativ, a fost relocat pe strada Sulmona. Asta după ce Consiliul Județean Constanța a cerut șefilor instituției evacuarea, invocându-se deficitul de spațiu. Imediat, APIA a demarat procedura de licitație în vederea găsirii unui nou sediu și, după un an, pare că procedura a ajuns la final, iar câștigătorul a fost desemnat: firma care deține imobilul de pe Sulmona. Din iunie 2019, S.C. Euro Antreprenor S.R.L. este noul proprietar al clădirii. Firma din Capitală are ca unic asociat persoană fizică pe Maria Sonia Lazăr (10%), care îi este și administrator, și ca asociați persoane juridice pe Fundația Filantropică Iorgu Ionescu Benești (50%) și Fundația Domeniul Otetelișanu (40%). Beneficiar real este Ionescu Valentin Gheorghe. Ca fondatori ai firmei sunt Ionescu Valentin Gheorghe care a venit cu un aport de 3.000 de lei adică 50% din capitalul social dar și controversatul Sorin Strutinski cu un aport de 3.000 de lei adică 50% din capitalul social. Anterior, clădirea a aparținut tot lui Ionescu, prin firma sa Sisteme Internaţionale de Afaceri SA, împreună cu Ionuț Barbu, prin societatea Follow Me SRL. Sisteme Internaţionale de Afaceri SA s-a retras, ulterior, din firma care a închiriat primăriei sediul de pe Sulmona nr. 22.