Aurescu a vorbit despre situaţia din Mediterana de Est şi de relaţiile UE-Rusia, la Berlin

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a vorbit vineri, în a doua zi a reuniunii informale în format Gymnich a miniştrilor Afacerilor Externe din statele membre ale Uniunii Europene, care are loc la Berlin, despre situaţia din Mediterana de Est şi relaţiile UE cu Turcia, precum şi despre relaţiile UE-Rusia.

Bogdan Aurescu

Tema referitoare la implicaţiile geopolitice ale pandemiei COVID-19 şi răspunsul strategic al UE a fost replanificată pe agenda următoarei reuniuni a Consiliului Afaceri Externe, din lipsă de timp, arată un comunicat al MAE, scrie Agerpres.

În cadrul discuţiilor referitoare la Turcia, ministrul Bogdan Aurescu a reiterat îngrijorarea faţă de continuarea tensiunilor din Mediterana de Est şi a făcut din nou apel la detensionare, calm şi dialog direct între părţile implicate. A exprimat solidaritatea cu Grecia şi Cipru, precum şi sprijinul pentru eforturile în derulare la nivelul UE de dezescaladare şi de relansare a dialogului cu Turcia.

A afirmat că orice dispută privind delimitările maritime ar trebui soluţionată exclusiv pe cale paşnică şi în conformitate cu dreptul internaţional. În acest context, ministrul român de Externe a exprimat "deschiderea României de a împărtăşi, atât cu Grecia, cât şi cu Turcia, expertiza dobândită în problematica delimitărilor maritime, în urma procesului privind Delimitarea Maritimă în Marea Neagră de la Haga, în conformitate cu dreptul internaţional aplicabil".

Bogdan Aurescu a propus, totodată, ca prim pas spre dezescaladare, introducerea unui moratoriu asupra explorărilor în zonele în dispută din Mediterana de Est până la realizarea delimitărilor maritime în discuţie fie prin negocieri, fie prin recurgerea la o instanţă internaţională, cum este Curtea Internaţională de Justiţie.

A reiterat în acelaşi timp necesitatea menţinerii unui dialog cuprinzător al UE cu Ankara, având în vedere arealul extins de teme de interes comun, precum migraţia, comerţul şi lupta împotriva terorismului.

Relaţiile UE-Rusia au fost abordate din perspectiva obiectivelor Uniunii Europene, precum şi a modului în care Rusia îşi respectă angajamentele internaţionale, inclusiv în ceea ce priveşte implementarea celor cinci principii directoare ale UE : 1. aplicarea acordului de la Minsk, ca o condiţie esenţială pentru orice modificare substanţială a poziţiei UE faţă de Rusia; 2. consolidarea relaţiilor cu partenerii estici ai UE şi cu alţi vecini, inclusiv cu cei din Asia Centrală; 3. creşterea rezilienţei UE (de exemplu în ceea ce priveşte securitatea energetică, ameninţările hibride sau comunicarea strategică); 4. un angajament selectiv cu Rusia pe teme de interes pentru UE; 5. necesitatea de a realiza contacte interpersonale şi de a susţine societatea civilă din Rusia), de la debutul definirii acestora, în 2016, până în prezent.

Ministrul de Externe a accentuat că este necesară "o politică fermă, coerentă, coordonată şi cuprinzătoare" pentru a obţine rezultate în relaţia cu Federaţia Rusă, relaţie care rămâne "o provocare strategică pentru UE şi statele membre".

Oficialul român a subliniat că este necesară definirea unei strategii a UE pe termen lung pe acest dosar. A subliniat că este imperios necesar să fie menţinut ca prioritate pentru UE cursul de dezvoltare a relaţiilor cu statele din Parteneriatul Estic, în vederea promovării stabilităţii şi prosperităţii în regiune, consolidarea rezilienţei statelor membre, continuarea politicii de sancţiuni, dar şi o coordonare mai bună privind implementarea principiului angajării selective în relaţia cu Rusia.