AVEREA primarului din Negru Vodă, Petre Urziceanu, s-a DUBLAT în ultimii patru ani
AVEREA primarului din Negru Vodă, Petre Urziceanu, s-a DUBLAT în ultimii patru ani
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestPetre Urziceanu este primar la Negru Vodă, cel mai mic oraş din judeţul Constanţa, încă din anul 2016. De atunci şi până acum, averea acestuia s-a mărit, mai ales că în ultimul an fiscal a câştigat 95.000 de lei, sumă ce reprezintă indemnizaţia de primar. Precizăm că acesta a candidat din partea PNL la alegerile locale.
Dator la bancă
Potrivit declaraţiei de avere publicată în anul 2016, pe vremea când încă era consilier local, Petre Urziceanu avea în posesie nu mai puţin de nouă terenuri dintre care doar unul intravilan, restul fiind terenuri agricole. Mai deţinea o casă în Negru Vodă, obţinută prin moştenire, un autoturism Dacia.
De asemenea, în ultimul an fiscal de la acea vreme Urziceanu realizase venituri de 23.000 de lei, salariu primit de la Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi, dar şi 49.000 de lei, bani ce reprezintă subvenţii agricole şi vânzări de produse. Primarul din Negru Vodă a mai precizat în declaraţia de avere că deţine şi un credit bancar în valoare de 27.000 de lei, contractat în anul 2014.
I s-au dublat veniturile
Ei bine, în 2020, când Urziceanu deţinea deja funcţia de primar, lucrurile s-au mai schimbat. Acesta a precizat în declaraţia de avere că mai deţine doar opt terenuri. Deţine aceeaşi casă moştenită şi acelaşi autoturism marca Dacia.
Urziceanu susţine că nu deţine bijuterii şi metale preţioase şi nici conturi bancare. Tot în declaraţia de avere din 2020 apare în continuare creditul de 27.000 de lei. În schimb, veniturile din ultimul an fiscal s-au majorat considerabil. Urziceanu a încasat salariul de primar al oraşului Negru Vodă în valoare de 95.000 de lei, alţi 67.000 de lei din vânzarea de produse agricole şi subvenţii, dar şi 4.500 de lei obţinuţi prin cedarea folosinţei bunurilor.
Diana MAXIMIUC
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.