Avocatul HAȘOTTI continuă RĂZBOIUL cu Primăria Constanța, pentru terenul din Piața Ovidiu

Avocatul Ionel Hașotti se află, de ceva timp, în conflict cu Primăria Constanța, pentru terenul pe care-l deține în Piața Ovidiu. Acesta încearcă de câțiva ani să obţină undă verde pentru construirea unui imobil în zona veche a orașului demarând procedurile necesare pentru obţinerea avizelor. Proiectul său bate pasul pe loc din pricina unui refuz al primăriei Constanţa privind emiterea certificatului de urbanism pentru construire şi împrejmuire a unui teren situat pe strada Vasile Canarache. A acționat administrația locală în instanță, fiindu-i respinsă cererea. Numai că, a formulat recurs, iar magistrații au dispus rejudecarea dosarului. Precizăm că în aceeași situație este și avocatul Frangu Stila, fiind vecin de teren cu Hașotti.

Cum a ajuns terenul din Piața Ovidiu la familia Hașotti

Potrivit unei sentinţe din iulie 1997 a Judecătoriei Constanţa, Municipiul Constanţa prin Primar şi Consiliul Local Constanţa au fost obligaţi la predarea în natură a unor suprafețe de teren echivalente fizic cu alte suprafeţele ocupate în prezent, dar şi la data respectivă, şi anume: două terenuri de pe bulevardul Ferdinand şi unul de pe strada Traian.

Hotărârea de Consiliu Local din 2005, privind atribuirea prin compensare lui Dan Valahu a terenului din Piața Ovidiu

Primăria municipiului Constanţa a propus, în 2005, atribuirea în compensare lui Dan Teodorescu Valahu a terenului situat in intravilanul municipiului Constanta, str. Vasile Canarache în suprafața de 309,77 mp. Valahu a accept locaţia propusă prin compensare, din strada Vasile Canarache, din Piața Ovidiu. Ulterior, mai exact în iunie 2005, familia Haşotti a cumpărat terenul, fiind intabulat în favoarea acestora şi plătind taxe locale și impozite corespunzătoare unui teren construibil. Terenul a fost evaluat pentru categoria „curți-construcții și face parte dintr-o parcelă mai mare, o parte din acesta fiind deținută de un coleg de-al lui Hașotti, în speță Stila Frangu.

În august 2018, Hașotti a fost înştiinţat, prin certificatul de urbanism 1400, că există interdicţii de construire, conform Planului Urbanistic Zonal. Destinația comunicată prin certificatul de urbanism atacat este: „ZRV1 – scuaruri urbane și plantații de aliniament” însă în certificat se fac referiri la alte categorii funcționale care nu sunt prevăzute în PUZ și anume „căsuțe plantate” și „spații verzi publice”.

La data elaborării și adoptării PUZ Peninsulă, întreaga parcelă din care face parte lotul în cauză era acoperită cu vegetație spontană, neîngrijită și neamenajată iar pe lotul lui Hașotti se află ruine ale construcțiilor preexistente.

Ionel Haşotti a luat PUZ-ul la puricat, constatând mai multe erori. În realitate, acest teren nu ar fi fost scuar urban și nici spațiu verde public amenajat și nici nu putea primi o asemenea destinație prin PUZ conform definițiilor existente în Legea nr. 137/1995 în vigoare la acea dată și Legea nr. 350/200, consideră avocatul. Bazându-se pe acest fapt, la sfârşitul anului 2018 a depus o acţiune în instanţă, solicitând anularea certificatului de urbanism nr. 1400/03.04.2018 privitor la interdicţia de construire și obligarea primăriei să emită un alt certificat care să nu conțină această interdicție. Totodată, a cerut şi anularea parţială ori totală a hotărârii de consiliu prin care a fost aprobat planul urbanistic zonal.

Ce au spus reprezentanții administrației locale

În replică, apărătorii administraţiei locale au precizat că hotărârea privind aprobarea PUZ-ului a fost aprobată sub semnele legalităţii, iar solicitarea familiei Haşotti de obligare a Primăriei Constanţa şi a Consiliului Local la emiterea unui alt certificat de urbanism care să nu conțină interdicția de a construi echivalează, de fapt, cu obligarea autorității locale de a elabora un alt PUZ care să modifice regimul juridic, economic și tehnic al imobilului și care să le permită realizarea construcțiilor pentru care s-a solicitat emiterea certificatului de urbanism.

În 2019 a pierdut, solicitarea fiind respinsă. ”Respinge cererea aşa cum a fost modificată şi completată, formulată de reclamanţii Haşotti Ionel şi Haşotti Doina în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Constanţa, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Respinge capetele 1 şi 2 din cererea aşa cum a fost modificată şi completată, având ca obiect anularea totală şi respectiv parţială a H.C.L. Constanţa nr. 416/2003 în contradictoriu cu pârâtul Primarul Municipiului Constanţa, ca fiind formulate împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Respinge capetele 1 şi 2 de cerere formulate în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local al Municipiului Constanţa, ca neîntemeiate. Respinge capătul 3 de cerere aşa cum a fost modificată şi completată, având ca obiect modificarea în parte a P.U.Z. Peninsula, formulat în contradictoriu cu pârâţii Consiliul Local al Municipiului Constanţa şi Primarul Municipiului Constanţa, ca neîntemeiat. Respinge capetele 4, 5 şi 6 de cerere aşa cum a fost modificată şi completată, având ca obiect anularea certificatului de urbanism nr. 1400/03.04.2018, obligarea pârâtului să emită un certificat de urbanism conform cu funcţiunea urbanistică compatibilă cu dreptul de proprietate privată şi respectiv obligarea pârâtului să emită un certificat de urbanism care să nu conţină interdicţia de a construi, formulate în contradictoriu cu pârâtul Primarul Municipiului Constanţa, ca neîntemeiate. Respinge cererea de intervenţie accesorie formulată de intervenientul Frangu Stila, ca neîntemeiată”, se arată în minuta instanței.

Hașotti a formulat recurs, iar pe 17 martie a.c., magistrații Curții de Apel Constanța au admis recursul principal, au casat în parte sentinţa recurată şi au trimis cauza spre rejudecare fondului aceleiaşi instanţe, adică la Tribunal.

Mirela PASCAL