Avuția financiară a românilor a crescut semnificativ în ultimii zece ani

În totală contradicție cu susținerile populiste zilnice din zona politică sau socială, avuția financiară a românilor a crescut semnificativ în ultimii 10 ani. Este analiza pe cifre prezentată de Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrația a Băncii Naționale a României (BNR). El își susține argumentația cu cifre oficiale și concluzionează că structura deținerilor de active financiare ale românilor este relativ similară celei din Zona Euro, cu o pondere importantă a numerarului și depozitelor.

Avuția financiară a românilor a crescut semnificativ în ultimul deceniu, depășind 12.000 de euro pe cap de locuitor în 2023. Această creștere a fost impulsionată în special de acumularea de investiții în fonduri de pensii, titluri de stat și acțiuni listate.

Comparativ cu anul 2012, activele financiare ale populației s-au triplat

Cea mai mare parte a portofoliului de active financiare continuă să fie formată din numerar și depozite, care reprezentau 35% din totalul activelor la finalul anului 2023. Totuși, deținerile populației în fonduri de pensii private și investiții în titluri și acțiuni sunt în creștere, reflectând o diversificare a portofoliului și probabil o înțelegere mai bună a piețelor financiare.

Un aspect remarcabil este ascensiunea sistemului de pensii private, o reformă de succes

Activele nete administrate de Pilonul II au ajuns la aproximativ 25,5 miliarde de euro la finalul anului 2023 (între timp, după primele 6 luni ale anului curent, s-au apropiat de 29 miliarde de euro). O acumulare istorică de capital. Această performanță subliniază relevanța sporită și eficiența sistemului privat de pensii, care continuă să se maturizeze și să ofere rezultate investiționale foarte bune. Piața pensiilor private și a asigurărilor a devenit tot mai relevantă, avuția populației sub această formă fiind de aproape 10 ori mai mare la finalul anului 2023 comparativ cu 2011.

Structura deținerilor e relativ similară cu Zona Euro

La nivel regional, structura deținerilor de active financiare ale românilor este relativ similară celei din Zona Euro, cu o pondere importantă a numerarului și depozitelor (desigur, ca sume absolute, europenii au active financiare semnificativ mai mari). Comparativ, în Polonia, preferința pentru numerar și depozite este și mai pronunțată, reprezentând în jur de 50% din activele financiare, în timp ce în Ungaria, această pondere este de aproximativ 20%.

În timp ce numerarul și depozitele rămân modalitatea preferată de acumulare, dinamica altor tipuri de instrumente financiare se intensifică, indicând o creștere a experienței investiționale. Spre exemplu, pe lângă numerar și depozite, românii au început să investească prin intermediul bursei, fiind mult mai deschiși către acest mod de a investi, dar și către programele de emisiuni de titluri de stat Tezaur și Fidelis.”, susține Cristian Popa pe contul lui de Linkedin, conform știripesurse.ro