Bodea (CRE): Fondurile europene sunt esenţiale pentru creşterea capacităţii de energie din surse regenerabile

Fondurile europene reprezintă un mijloc esenţial pentru creşterea capacităţii de energie din surse regenerabile, iar România are la dispoziţie aproximativ 30 de miliarde de euro, sumă care ar putea, sub o formă sau alta, să fie folosită în domeniul energetic, a declarat, pentru agerpres.ro, Corneliu Bodea, preşedintele Centrului Român al Energiei (CRE) şi CEO al Adrem.

"Fondurile europene reprezintă un instrument esenţial pentru creşterea capacităţii de energie din surse regenerabile, deoarece volumul de investiţii necesar este enorm. De aceea, la nivelul Uniunii Europene şi la nivel global, multe state alocă sume importante în acest sens. Companiile, lăsate singure, nu ar putea să facă faţă acestor finanţări, având în vedere şi faptul că unele dintre tehnologiile regenerabile sunt mai scumpe decât tehnologiile clasice, precum cele bazate pe combustibili fosili, de exemplu, de care noi vrem să ne îndepărtăm. Este o perioadă în care şi România beneficiază de foarte multe linii de finanţare care au ca direcţie energia în general şi întreaga Uniune Europeană are planuri foarte ambiţioase", a explicat Bodea.

El a dat ca exemplu liniile de finanţare din cadrul programului Green Deal, cele din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă sau alte platforme.

"În prezent, există Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), care pentru energie are alocată o sumă de circa 1,6 miliarde de euro, iar pentru eficienţa energetică în clădiri are 2,7 miliarde de euro. Deşi, în opinia mea, cea mai inteligentă investiţie care se poate face înainte de orice este de a găsi metode să consumăm mai puţin", a precizat preşedintele CRE.

Corneliu Bodea a reamintit şi de Fondul pentru Modernizare, un instrument de finanţare construit în legătură cu valoarea certificatului de carbon, România având până în 2030 estimativ 13 miliarde de euro din acest fond. La acesta se adaugă Fondul de Tranziţie Justă, ce include o serie de ţări la nivelul Uniunii Europene care se consideră că au dependenţă mare de producţia de energie pe bază de cărbune.

"De aceea s-au alocat bani de la Uniunea Europeană pentru o tranziţie justă, pentru a se da şansa celor care locuiesc în aceste zone să închidă producţia de cărbune, dar să adopte alte meserii şi alte activităţi în regiunea respectivă. Sunt şase judeţe din România implicate în acest proiect, Hunedoara, Gorj, Dolj, Galaţi, Mureş şi Prahova, şi este vorba despre o sumă de 2 miliarde de euro dedicată acestui program. În plus, sunt şi programe derulate împreună cu autorităţile locale, bazate pe aceste fonduri, care pot fi de reconversie profesională, astfel încât oamenii care renunţă la activităţile respective să poată să facă această tranziţie", a spus Bodea.

Alte programe amintite de CEO-ul Adrem sunt Programul Operaţional Dezvoltare Durabilă, de 4,6 miliarde de euro în total, din care 850 de milioane pentru sectorul energetic, Programul Operaţional Regional pentru Dezvoltare, cu alte 4 miliarde euro, din care un miliard de euro destinat proiectelor energetice, sau un proiect de eficienţă energetică în clădirile publice de 208 milioane euro.

"Dacă ne uităm până în 2030- chiar dacă unele sunt pe o perioadă mai scurtă - este vorba despre aproximativ 30 de miliarde de euro, bani care ar putea să fie folosiţi în domeniul energetic. România nu a beneficiat niciodată de asemenea finanţare solidă pentru această industrie. Pe lângă fondurile din aceste programe, există fondurile proprii de investiţii pe care fiecare companie energetică le cheltuie, pentru că în domeniul energetic, în general, se investeşte. Se investea şi în trecut, dar mult mai puţin, în jurul a un miliard de euro pe an. Deci, este o încurajare extremă şi o oportunitate fantastică pentru întreg sistemul energetic de a se redesena, în sensul în care să devină eficient, în primul rând digital şi regenerat", a punctat Corneliu Bodea.