Bolnavii de cancer, nevoiți să-și plătească singuri și consilierea psihologică
Bolnavii de cancer, nevoiți să-și plătească singuri și consilierea psihologică
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestConsilierea psihologică este foarte importantă pentru oricine trece printr-un necaz, dar, cu atât mai mult pentru un bolnav de cancer. Psihologul îi acordă suport moral și bolnavului, prin care îl învață să-și găsească resursele pentru a traversa această perioadă grea din viața lui. Investigațiile medicale avansate și consilierea psihologică fac parte din Planul Național de Combatere și Control al Cancerului, care ar fi trebuit să fie aplicat de la 1 iulie. Ministerul Sănătății, condus de Alexandru Rafila, a amânat implementarea cu puțin timp înainte de intrarea în vigoare, ceea ce a dus la nemulțumiri din partea bolnavilor oncologici.
Cancerul a fost și va rămâne în continuare o problemă majoră de sănătate publică, atât la nivel național cât și la nivel mondial, fiind prima sau a doua cauză de decese premature. Din păcate, majoritatea dintre noi a avut sau are o rudă sau un prieten care a suferit sau suferă de această boală. Această afecțiune este responsabilă de aproximativ 10 milioane decese în anul 2020, una din 11 femei și unul din 8 bărbați decedând din cauza acesteia în fiecare an, conform datelor oficiale. Pe de altă parte, estimările arată că atât incidența cât și prevalența acestei afecțiuni sunt în creștere, ceea ce ne obligă la măsuri imediate pentru limitarea poverii bolii. Conform statisticilor, în UE, în anul 2020, au fost înregistrate 2,7 milioane noi cazuri de cancer și 1,3 milioane decese datorate acestei maladii, iar în România, în anul 2020, au fost înregistrate 98886 noi cazuri de cancer. Comisia Europeana a lansat Planul European de Combatere a Cancerului, structurat pe patru domenii majore de acțiune: prevenție, depistare timpurie, diagnostic și tratament, îmbunătățirea calității vieții, cu o finanțare de aproximativ 4 miliarde euro. Acest plan recunoaște valoarea medicinei personalizate pentru managementul cancerului, pentru cei patru piloni ai planului. „Consiliul Uniunii Europene , încă de la sfârșitul anului 2015 a inclus printre concluzii „Medicina personalizată pentru pacienți”, invitând Statele Membre și Comisia Europeană să se implice pentru a atinge potențialul maxim al acesteia.
Conform concluziilor Consiliului, medicina personalizată se referă la un model medical care folosește caracterizarea fenotipurilor și genotipurilor persoanelor, cum ar fi: profilare moleculară, imagistică medicală, date despre stilul de viață, pentru elaborarea strategiei terapeutice potrivite pentru persoana potrivită la momentul potrivit. De asemenea, poate determina predispoziția la o boală sau oferă în timp util o prevenție specifică. Noul Parteneriat pentru Medicina Personalizată, care urmează să fie înființat în 2023 și finanțat în cadrul programului Orizont Europa, va identifica prioritățile pentru cercetare și educație în medicina personalizată, va sprijini proiectele de cercetare privind prevenirea, diagnosticul și tratamentul cancerului și va face recomandări pentru lansarea abordărilor medicale personalizate în practica medicală zilnică.
Pe lângă aceste investigații medicale avansate, de care ar trebui să beneficieze bolnavii oncologici, foarte importantă este și consilierea psihologică, pentru pacienții din toate centrele pentru tratamentul cancerului. Acestea fac parte din Planul Național de Combatere și Control al Cancerului, care ar fi trebuit să fie aplicat de la 1 iulie. Președintele Iohannis a promulgat încă din noiembrie anul trecut legea care aprobă acest plan, însă Ministerul Sănătății condus de Alexandru Rafila a amânat implementarea cu puțin timp înainte de intrarea în vigoare.
Bolnavii oncologici spun că îl așteaptă de peste două decenii și au ieșit la proteste pe 13 iulie. „Protest pentru viață” s-a numit manifestația lor din fața Ministerului Sănătății.
Bolnavilor le este frică de moarte
Un diagnostic oncologic nu înseamnă o condamnare la moarte, dar majoritatea pacienților se confruntă inevitabil cu teama că și-ar putea pierde viața, mai ales dacă n-au acces la tratamente inovative, iar acest lucru se întâmplă încă de la comunicarea diagnosticului. Nu contează dacă există o șansă de vindecare de 50%, 80% sau 95%. Cât există chiar și 5% șanse să fie incurabil cancerul, tulburarea emoțională persistă și rămâne nevoia de-a învăța cum să continue să trăiască în ciuda fricii și a îngrijorării. De aceea, consilierea psihologică este extrem de importantă. Psihologul devine prietenul pacientului, este suportul lui moral și psihologic, prin care îl învață cum să traverseze această perioadă dificilă. „Consilierea psihologică este foarte importantă pentru oricine, dar în special pentru un bolnav de cancer. Între psiholog și pacient se construiește o relație de colaborare. Psihologul îi acordă suport moral și psihologic, prin care îl învață să-și găsească resursele pentru a traversa această perioadă grea din viața lui. Primul lucru pe care îl face un psiholog este să întărească eul, personalitatea. Unii se învinovățesc că nu și-au acordat destul timp și au trăit pentru alții. Majoritatea își pun întrebări. De ce eu? De ce acum? De ce această parte a corpului? Unii cred că îi pedepsește Dumnezeu. Alții cred că nu au nicio valoare. La alții există un conflict interior. E o diferență între eul ideal și eul real. Trebuie învățați să își accepte boala, să și-o conștientizeze”, ne-a declarat Aurelia Moraru, psiholog din Constanța.
Depresia poate duce la cancer
Specialiștii sunt de părere că în declanșarea cancerului joacă un rol important și psihicul. Sunt variante prin care se sugerează că suferința s-a depozitat în inconștient și a lucrat. ”Problemele emoționale le schimbă stilul de viață. Este vorba despre un nou registru funcțional, unde ai nevoie de cunoștințe diferite, pentru a putea gestiona emoțiile. Cancerul e polideterminat. Frica duce resursele în altă zonă. Descoperirea unor conflicte, traume duce la activarea anumitor zone din creier”, a afirmat Mariana State, psiholog.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News