Bombă! Fondul Proprietatea vrea să vândă acțiunile pe care le deține la Portul Constanța

Statul român a blocat în ultima clipă vânzarea acțiunilor pe care Fondul Proprietatea (FP) le are la Portul Constanța, Aeroporturi București și Salrom, dar nu a mai reușit să oprească vânzarea participației deținute de FP la Engie și nici aprobarea deciziei privind răscumpărarea a până la un miliard de acțiuni proprii. Ministerul Finanțelor a anunțat că România are acum alte planuri cu FP: schimbarea conducerii acestuia și transformarea într-un fond de finanțare pentru proiecte din PNRR. 

Portul Constanța

Fondul Proprietatea (FP) vrea să vândă cu orice preț acțiunile pe care le deține la câteva dintre cele mai importante societăți de stat din România, cu puțin timp înainte să expire mandatul de administrator al FP, ocupat de 14 ani de Franklin Templeton. Printre companiile de la care FP vrea să obțină cât mai mulți bani lichizi este Compania Națională Administrarea Porturilor Maritime SA Constanța, unde FP are 20% din acțiuni. 

Ministerul Finanțelor a reușit însă să blocheze în Adunarea Generală a Acționarilor Fondului Proprietatea, la care are 6,54% din acțiuni și 10,42% din drepturile de vot exercitabile, aprobarea vânzării deținerilor FP, scrie Profit. Acționarii au aprobat totuși răscumpărarea de către FP a până la 1 miliard de acțiuni proprii, la un preț de minimum 0,2 lei/titlu și maximum 1 leu/titlu, precum și vânzarea deținerii de 12% a fondului la furnizorul și distribuitorul de gaze naturale Engie, totodată furnizor și producător de energie electrică, la un preț de 432,6 milioane lei. 

România vrea să înființeze 20 de fonduri proprii de investiții

Războiul neașteptat dintre statul român și Fondul Proprietatea are însă o bătaie pe termen lung cu o miză extrem de interesantă. Astfel, Ministerul Finanțelor vrea ca FP să cofinanțeze de acum o componentă a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României și a solicitat încă din toamna anului trecut ca AGA Fondului să aprobe organizarea unei proceduri competitive de selecție a unui nou administrator, precum și schimbarea obiectivelor de administrare. Transformarea FP vine în contextul în care România vrea să mai înființeze alte încă 20 de fonduri de investiții, prin care să-și finanțeze proiectele. 

Fondul Proprietatea

„Justificarea care stă la baza solicitării noastre o constituie reașezarea Fondului Proprietatea pe un făgaș investițional pe termen mediu și lung, aliniat priorităților de dezvoltare economică a României. Această realiniere se poate realiza prin trasarea unui nou mandat pentru administratorul de fond și prin modificarea indicatorilor de evaluare a performanței și remunerare. Fondul Proprietatea poate să răspundă unei nevoi reale de dezvoltare a pieței financiare – acoperirea (parțială a) contribuției locale la fondurile de private equity cofinanțate prin PNRR. 

În acest domeniu, România urmărește crearea a până la 20 de Fonduri, cu o finanțare europeană de 400 milioane euro și o nevoie corespunzătoare de cofinanțare locală de minim 200 milioane euro. În perspectivă, dezvoltarea acestui ecosistem de Fonduri de private equity va oferi industriei românești o paletă largă, concurențială, sofisticată și adâncă de investitori“, se arăta în solicitarea către AGA de la FP, semnată de ministrul Finanțelor, Marcel Boloș. 

Ministerul Finanțelor vrea să scape de Franklin Templeton, administrator de 14 ani al Fondului Proprietatea

În plus, cum mandatul actualului administrator FP, Franklin Templeton, se termină pe 31 martie 2024, Ministerul Finanțelor a solicitat ca pe ordinea de zi a AGA să fie introdusă și „organizarea unei proceduri de selecție transparente și competitive pentru desemnarea noului administrator pe baza expertizei și experienței în domeniul investițiilor în companii industriale din România”, precum și „modificarea condițiilor de evaluare și remunerare a administratorului Fondului corespunzător cu noile obiective și în conformitate cu bunele practice internaționale”. 

Pentru a-și duce la îndeplinire obiectivele, Ministerul Finanțelor și-a atras deja susținerea celorlalți acționari majori români ai FP, respectiv fondurile private de pensii. Situația s-a schimbat însă rapid, deoarece fondurile private de pensii au ales să acționeze prioritar în interesul propriilor participanți și și-au redus semnificativ participația la FP, de la 35,5% la 18,7%.

La data de 31 ianuarie 2024, în structura acționariatului FP, investitorii instituționali români dețineau 24,63% din capital, cu 39,26% din voturile exercitabile, persoane fizice române cu 23,71% din capital, respectiv 37,78% din voturi, Ministerul Finanțelor cu 6,54% din acțiuni și 1,42% din voturi, persoane fizice nerezidente - 3,27% din capital și 5,21% din voturi, acționari instituționali străini - 2,46% din capital și 3,93% din voturi, The Bank of New York Mellon - 2,13% din acțiuni și 3,4% din voturi.