Bullying-ul în copilărie poate crește riscul pentru sănătatea mintală de trei ori

SpecialiÈ™tii trag un semnal de alarmă îngrijorător. Copiii care sunt hărÈ›uiÈ›i la vârsta de 11 ani dezvoltă o neîncredere interpersonală puternică pe măsură ce cresc È™i sunt expuÈ™i unui risc de trei ori mai mare de a dezvolta probleme de sănătate mintală la sfârÈ™itul adolescenÈ›ei, a constatat un studiu.

Studiul, co-condus de UCLA Health È™i Universitatea din Glasgow È™i publicat în revista Nature Mental Health, sugerează că amenințările sociale, cum ar fi hărÈ›uirea, pot influenÈ›a sănătatea mintală a copilului prin stimularea credinÈ›ei că nu se poate avea încredere în alÈ›ii sau că lumea este ostilă, periculoasă sau imprevizibilă.

Aceste credinÈ›e duc la dezvoltarea unor probleme de sănătate mintală, cum ar fi anxietatea, depresia, hiperactivitatea È™i furia, în anii următori.

Bullying-ul în copilărie poate creÈ™te riscul pentru sănătatea mintală de trei ori 

Studiile anterioare arătaseră deja legătura potenÈ›ială dintre hărÈ›uirea în copilărie È™i problemele de sănătate mintală, cum ar fi depresia, abuzul de substanÈ›e, anxietatea È™i autovătămarea. Cu toate acestea, studiul actual a confirmat calea modului în care bullying-ul duce la neîncredere È™i în cele din urmă se dezvoltă în probleme de sănătate mintală.

Cercetătorii au evaluat un eÈ™antion de populaÈ›ie de aproximativ 10.000 de copii din Marea Britanie, care făceau parte din Millennium Cohort Study, È™i au descoperit că copiii agresaÈ›i la vârsta de 11 ani au dezvoltat o neîncredere interpersonală mai mare până la vârsta de 14 ani.

Studiul a arătat că au de aproximativ 3,5 ori mai multe È™anse să experimenteze clinic preocupări semnificative de sănătate mintală până la vârsta de 17 ani în comparaÈ›ie cu cei care au dezvoltat mai puÈ›ină neîncredere.

E nevoie de programe È™colare care să cultive încrederea interpersonală

„Există puÈ›ine subiecte de sănătate publică mai importante decât sănătatea mintală a tinerilor în acest moment.

Pentru a-i ajuta pe adolescenÈ›i să-È™i atingă potenÈ›ialul maxim, trebuie să investim în cercetare care identifică factorii de risc pentru sănătatea precară È™i care traduce aceste cunoÈ™tinÈ›e în programe de prevenire care pot îmbunătăți sănătatea È™i rezistenÈ›a pe tot parcursul vieÈ›ii”, a spus dr. George Slavich, care conduce Laboratorul de Evaluare È™i Cercetare a Stresului UCLA Health.

El speră că descoperirile lor ar putea ajuta instituțiile academice să dezvolte noi intervenții bazate pe dovezi pentru a contracara impactul negativ al agresiunii asupra sănătății mintale.

„Ceea ce sugerează aceste date este că avem într-adevăr nevoie de programe È™colare care să contribuie la stimularea unui sentiment de încredere interpersonală la nivel de clasă È™i È™coală.

O modalitate de a face acest lucru ar fi să dezvoltăm programe bazate pe dovezi, care se concentrează în special pe tranziÈ›ia la liceu È™i facultate, iar È™coala este o oportunitate de a dezvolta relaÈ›ii apropiate È™i de lungă durată”, a mai spus Slavich, citează doctorulzilei.ro.