Camera Deputaților a dat votul final pe modificările Codului penal și Codului de procedură penală

În ziua în care Parlamentul României a votat așa-zisă reforma a pensiilor de serviciu – care prevede supraimpozitarea pensiilor magistraților, recalcularea celor aflate în plata și creșterea vârstei de pensionare pentru judecători și procurori la 60 de ani –, Camera Deputaților a dat votul final pe două proiecte de lege care, spre deosebire de pensiile magistraților, vor afecta mult mai mult viață românilor.

Este vorba despre proiectele de lege care modifică atât Codul penal, cât și Codul de procedură penală. Și le modifică fix în formă propusă de fostul ministru al Justiției Cătălin Predoiu: prin reintroducerea serviciilor în anchetele penale și prin păstrarea infracțiunii de abuz în serviciu fără un prag valoric ridicat, care să evite derapajele comise prin trimiterea la închisoare a oamenilor pentru prejudicii infime.

Ambele proiecte au fost votate după ce ele fuseseră retrimise în Parlament de CCR, prin Deciziile 283/2023 și 284/2023, pentru remedierea unor articole care contraveneau Constituției. Proiectele de lege adoptate de Camera Deputaților, după ce în prealabil fuseseră votate și de Senat, au fost trimise vineri, 30 iunie 2023, spre promulgare președintelui României Klaus Iohannis, în condițiile în care nimeni nu a mai contestat la CCR cea de-a două formă votată de Camera Deputaților. În aceeași zi, Camera Deputaților a adoptat și “Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.135/2010 privind Codul de procedura penală, precum și pentru modificarea altor acte normative”, cu 208 voturi “pentru”, 25 voturi “contra” și 46 de “abțineri”.

Astfel, miercuri, 28 iunie 2023, Camera Deputaților a votat “Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, precum și a altor acte normative”. Decizia a fost luată cu 266 voturi “pentru”, 2 voturi “contra” și 7 “abțineri”.

Abuzul în serviciu va putea da naștere la noi abuzuri. “Binomul servicii-parchete” se reface

Cele două proiecte conțin prevederi mult mai periculoase, din punctul nostru de vedere, decât faptul că magistrații primesc pensii mari.

“La articolul 297, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: în ceea ce privește abuzul în serviciu, Codul penal plecat spre promulgare stabilește că: 'Art. 297. - (1) Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act prevăzut de o lege, o ordonanță a Guvernului, o ordonanță de urgență a Guvernului sau de un alt act normativ care, la dată adoptării, avea putere de lege ori îl îndeplinește cu încălcarea unei dispoziții cuprinse într-un astfel de act normativ, cauzând astfel o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupă o funcție publică.'”.

Art. 298. - Fapta funcționarului public care, din culpă, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act prevăzut de o lege, o ordonanță a Guvernului, o ordonanță de urgență a Guvernului sau de un alt act normativ care, la dată adoptării, avea putere de lege ori îl îndeplinește cu încălcarea unei dispoziții cuprinse într-un astfel de act normativ și prin această cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.”

“Articolul 298 se modifică și va avea următorul cuprins: Neglijență în serviciu. (3) În cazurile prevăzute la alin. (2) lit. a) și b), dacă s-au formulat cereri și excepții ori, după caz, judecătorul de camera preliminară a ridicat din oficiu excepții cu privire la înregistrările rezultate din activitățile autorizate, acesta sesizează prin încheiere Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea verificării legalității acestor activități și transmite dosarul cauzei, împreună cu cererile și excepțiile formulate. Până la rămânerea definitivă a încheierii Înaltei Curți de Casație și Justiție, procedura de camera preliminară ori, după caz, cea de soluționare a plângerii împotriva soluției de clasare se suspendă”.

c) în procedura prevăzută la art. 139/2.

b) în procedura plângerii împotriva soluției de clasare, în condițiile art. 341 alin. (7);

a) în procedura de camera preliminară;

“Art. 139/1 - (2) Legalitatea încheierii prin care s-au autorizat activitățile respective, a mandatului emis în baza acesteia, a modului de punere în executare a autorizării, precum și a înregistrărilor rezultate se verifică, după caz:

Noul CPP discriminează între arestații achitati definitiv

Pe de altă parte, în același Cod de procedura penală Cătălin Predoiu a pus art. 539 în acord cu Decizia nr. 136/2021, prin care Curtea Constituțională a României a stabilit că simplă soluție definitivă de achitare sau clasare reprezintă temei suficient pentru că un inculpat reținut ori arestat să poată solicită despăgubiri morale pentru măsură preventivă la care a fost supus pe nedrept. Totuși, a fost introdusă o discriminare: nouă formă a art. 539 CPP îi exceptează de la dreptul de a primi daune pe arestatii achitați sau clasați pe motiv de dezincriminarea faptei. Alarmant este că niciuna dintre sesizările de neconstituționalitate referitoare la proiectul de modificare a Codului de procedura penală nu a vizat acest amendament. Așadar, CCR nici măcar nu a analizat nouă formă a art. 539 CPP, scrie luju.ro.

Iată cum va arăta art. 539 Cod procedură penală:

„Dreptul la repararea pagubei în cazul privării nelegale sau injuste de libertate(1) Are dreptul la repararea pagubei și persoană față de care, în cursul procesului penal, s-a dispus o măsură preventivă privativă de libertate, dacă:

a) măsură a fost constatată că nelegală;

b) pentru infracțiunea care a justificat luarea măsurii s-a dispus în temeiul art.16 alin.(1) lit.a)-d) clasarea sau achitarea, cu excepția cazului în care soluția s-a dispus că urmare a dezincriminării faptei săvârșite.

(2) Situațiile prevăzute la alin.(1) se dovedesc prin ordonanță procurorului de revocare a măsurii reținerii ori de clasare, prin încheierea definitivă a judecătorului de drepturi și libertăți, a judecătorului de camera preliminară ori a instanței de judecată, de revocare a măsurii preventive privative de libertate ori prin care s-a constatat încetarea de drept a acesteia, sau, după caz, prin hotărârea definitivă de achitare.

(3) În situația prevăzută la alin.(1) lit.b), persoană nu este îndreptățită să ceară repararea de către stat a pagubei suferite dacă, prin declarații mincinoase sau în orice alt fel, a determinat luarea măsurii preventive privative de libertate, în afară cazurilor în care a fost obligată să procedeze astfel”.

Cele două proiecte vor deveni lege în următoarele zile, după ce președintele României Klaus Iohannis va semna decretul de promulgare a acestora.