Candidează sau nu Dacian Cioloș la președinția României?! Vezi ce zice!
Candidează sau nu Dacian Cioloș la președinția României?! Vezi ce zice!
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestConsiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene (UE) s-a reunit în zilele de 19 şi 20 octombrie 2023, la Luxemburg. Nici de această dată aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen nu a fost pe agendă. Replica de Constanța a vorbit cu europarlamentarul Dacian Cioloș despre motivele pentru care aderarea României nu a fost pe agendă dar și despre eventuala candidatură a acestuia la Președinție.
Dacian Julien Cioloș este un politician și inginer horticultor român, a fost cel de-al 64-lea prim-ministru al României, fost Comisar European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, fost lider al grupului Renew Europe din Parlamentul European și fost președinte al USR. A fost ales europarlamentar din partea Alianței USR-PLUS, pe 26 mai 2019.
Fostul premier crede că aderarea României la spațiul Schengen va fi pusă pe agenda JAI doar atunci când va fi garantat un vot pozitiv: „Eu nici nu cred că o să se mai pună pe agendă aderarea României la spațiul Schengen decât atunci când președinția consiliului de miniștri va avea garanția că va fi un vot pozitiv. Altfel, doar așa ca să fie pus și să fie discutat din nou, nu are sens. Acum se știe care sunt statele membre care se opun și până nu își schimbă opinia aceste state nu cred că se va putea face ceva. Oponenții sunt Austria pentru România și Olanda pentru Bulgaria. Cele două nu ar putea fi luate separat pentru că au frontieră comună.”, a declarat acesta.
În privința candidaturii la președinție, Dacian Cioloș a transmis că este pregătit pentru candidatură, urmând să o anunțe la o dată ulterioară: „Nu mi-am anunțat candidatura la președinție, pentru că asta e o treabă serioasă. Am zis că sunt pregătit pentru asta și că o voi anunța atunci când voi avea elementele pentru asta.”, a încheiat Cioloș.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.