Castelul Peleș a ajuns o ruină în proptele. Casa Regală și Ministerul Culturii negociază molcom cine să rezolve problema

Castelul Peleș din Sinaia, emblemă a patrimoniului cultural național, se află din nou în centrul unui litigiu între reprezentanții Casei Regale a României și Ministerul Culturii. 

Starea severă de degradare în care se află clădirea, susținut de proptele din lemn și cu acoperișurile ciuruite, este amplificată de o avarie gravă la rețeaua de apă identificată în interiorul curții de onoare a castelului. 

Fiind un monument istoric cu un regim juridic special – închiriat statului român – intervenția pentru reparații se lovește de două probleme: costuri mari și incertitudini cu privire la cine va achita cheltuiala – statul sau proprietarul. 

O chirie „disproporționat de mică”

Cele două entități implicate în cazul Peleș sunt statul român, reprezentat de Ministerul Culturii plus Muzeul Național Peleș (MNP), care are statut de chiriaș, și Casa Regală, proprietarul castelului. Potrivit legii, în astfel de situații, proprietarul ar avea obligația să se ocupe de reparația unui imobil dat în chirie, doar că problema de la Sinaia este mai complicată. 

Într-o declarație acordată ziarului Libertatea de Ion Tucă, director executiv al Asociației pentru Patrimoniul Regal Peleș și reprezentant al Familiei Regale, se arată că a fost acceptată o chirie „disproporționat de mică raportat la valoarea inestimabilă a imobilelor”, tocmai pentru ca statul să aibă resursele necesare pentru reparații și restaurări.

„Referitor la situația alimentării cu apă a Castelului Peleș, Administrația Proprietăților Regale a fost informată de existența unei avarii. În scopul soluționării acesteia, a avut loc marți, 22 octombrie, o întâlnire de lucru la sediul Ministerului Culturii, cu participarea directorului și personalului tehnic al Muzeului Național Peleș (MNP).

În urma acestei discuții constructive, vor începe cât de curând investigațiile necesare pentru identificarea cauzelor și împiedicarea extinderii problemei, precum și a măsurilor care se impun pentru soluționarea acesteia. 

Menționăm că, așa cum Ministerul Culturii și MNP au confirmat prin contractul de închiriere a Castelelor Peleș și Pelișor, chiria acestora a fost stabilită la o sumă disproporționat de mică raportat atât la valoarea inestimabilă a imobilelor, cât și la valoarea concretă a biletelor de intrare, încasate integral de MNP. Astfel, Familia Regală a oferit beneficiul exploatării economice a Castelelor către instituțiile de cultură de Stat, tocmai pentru a le da resursele să execute reparațiile și restaurările necesare Castelelor, pe care acestea le-au asumat”, se arată în răspunsul acordat ziarului Libertatea de Ion Tucă, reprezentantul Familiei Regale a României.

Surse care au legătură cu discuțiile arată că cele două părți nu s-au pus de acord, după prima negociere, cine va suporta cheltuielile necesare reparației avariei la rețeaua de apă și că urmează să aibă loc și alte întâlniri pe acest subiect. 

217.000 de euro încasați anual de Casa Regală pentru Peleș și Pelișor

Surse apropiate problemei au declarat pentru ziarul Libertatea că statul român plătește Familiei Regale, pentru Peleș și Pelișor, o chirie aproape considerată simbolică de experți, de 1,2 milioane lei anual, din care un impozit de 120.000 ajunge la ANAF. Rămân așadar 1,08 milioane de lei, adică aproximativ 217.000 euro pe care Casa Regală îi primește în fiecare pentru cele două castele care funcționează în regim de muzeu. 

Încasările din vânzarea biletelor rămân în buzunarul statului. Valoarea biletelor variază în funcție de turul solicitat de turiști (tur de bază – doar parter și tur complet – parter și etaje) între 50 de lei și 150 de lei, în timp ce la Pelișor, valoarea unui bilet este de 30 de lei. 

Anual, Peleșul este vizitat de aproape 400.000 de turiști, potrivit rapoartelor de activitate publicate pe site-ul oficial al muzeului. Excepție fac anii de pandemie când numărul turiștilor interesați de domeniul regal de la Sinaia a scăzut la jumătate. În anul 2023 au fost raportați 377.528 de vizitatori, iar în 2024, până la 30 septembrie, au fost înregistrați 296.253 vizitatori.

Avaria la rețeaua de apă, depistată acum un an, nu a fost reparată

Avaria la rețeaua de apă a fost identificată la finalul anului 2023 și afectează întreg domeniul regal de la Sinaia. Pentru a stopa temporar degradarea, alimentarea a fost întreruptă. Prin urmare, la Peleș nu există apă, iar toaletele nu sunt funcționale, turiștii fiind avertizați cu privire la acest inconvenient chiar pe site-ul oficial al muzeului. Neplăcerea provocată vizitatorilor este doar un detaliu. Castelul este amenințat de un dezastru. 

În lipsa apei, centralele pentru încălzire sunt nefuncționale. Obiectele de patrimoniu din muzeu sunt prea sensibile pentru a suporta șocul termic aferent venirii iernii, având nevoie de un climat special. În plus, angajații muzeului acuză că sunt nevoiți să lucreze în frig, îmbrăcați cu două-trei geci pentru a rezista câte opt ore zilnic unor temperaturi uneori sub 10 grade Celsius.

„Noi nu funcționăm comod. Eu personal aduc apă de acasă cu mașina, colegii mei se duc și iau apă de la Pelișor. Stăm cu bidoanele, dacă mergem la baie. La mine în birou este o aerotermă, care nu poate încălzi încăperea chiar dacă este pornită între orele 9.00 și 17.00”, a declarat, pentru ziarul Libertatea, Mircea Hortopan, directorul de patrimoniu al muzeului Peleș.

Dacă nu băltește înseamnă că se scurge

Oficialul explică faptul că avaria a fost „oarecum cu intermitențe”, fiind perioade din an în care apa nu avea suficient de multă presiune să urce până la etaj, iar în alte perioade, „în mod miraculos”, castelul a avut apă exact când era anunțată curățenia generală sau în vacanța de Paști. În prezent, la robinetele din castel nu mai curge apă deloc.

„Avaria majoră s-a declanșat exact acum un an. Este ciudat, nu am înțeles ce se întâmplă și nu a înțeles nimeni pentru că au funcționat toate băile de la nivelul parterului, inclusiv toaletele pentru turiști, dar apa nu avea presiune să urce la etaj, drept pentru care, noi cei care lucrăm la birou, mergeam la parter la baie. 

Apa se oprea, apoi iar pornea. În februarie am avut castelul închis pentru curățenie generală și, în mod miraculos – nimeni nu a știut să explice de ce – am avut apă în cele două săptămâni și a urcat apa până la etajul al II-lea, apoi iar s-a oprit câteva săptămâni, pentru ca în vacanța de Paști să vină iar apa. Am ținut-o tot așa”, explică Mircea Hortopan.

În urma unor investigații s-a descoperit că defecțiunea la rețeaua de apă se află exact sub curtea de onoare a castelului Peleș, dar nimeni nu poate spune la acest moment unde se scurge apa din conducta spartă și dacă afectează cumva structura clădirii, având în vedere că avaria este nereparată de un an. Se merge pur și simplu pe deducție logică – dacă nu băltește înseamnă că se scurge. 

„A devenit apa mai scumpă chiar decât gazul”

Tocmai pentru că avaria este pe proprietatea Peleșului, pierderile de apă sunt plătite de titularul contractului cu distribuitorul de apă HidroPrahova, iar facturile au ajuns să coste lunar peste 30.000 de lei.

„A devenit apa mai scumpă chiar decât gazul. Am plătit cam 30.000 de lei pe lună, pentru că era în sistem paușal, și se calcula în funcție de numărul de vizitatori.  Așa a fost stabilit paușalul acum mulți ani”, a explicat directorul de patrimoniu al muzeului Peleș. Acesta a adăugat că recent au fost montate contoare de apă, astfel că muzeul va plăti exact cât consumă.

 „Acum s-a contorizat și vedem ce se va întâmpla. Fiind o pierdere, iar avaria în curtea Peleșului, acea apă se contorizează. Pierderea o s-o plătim pentru că nu avem încotro. Noi suntem titularii contractului”, a precizat sursa citată.

Intervenția „de urgență” la acoperiș, întârziată de lipsa apei

Starea de degradare critică în care se află atât Peleșul cât și Pelișorul a determinat Ministerul Culturii, prin Institutul Național al Patrimoniului, să intervină „de urgență” pentru restaurarea acoperișurilor celor două monumente. Proiectele de restaurare au fost anunțate încă din septembrie 2023 când ministra Culturii, Raluca Turcan, a postat pe pagina de Facebook o serie de fotografii din interiorul Peleșului care surprindeau stricăciunile provocate de infiltrații. Sunt mai multe încăperi unde angajații muzeului au pus la acea vreme ligheane și găleți, dar și folii din plastic, pentru a proteja exponatele de apa care se scurgea prin acoperișul spart.

Continuarea articolului pe libertatea.ro.