Câți bani primesc proprietarii terenurilor expropriate pentru construirea „oraşului“ militar NATO
Câți bani primesc proprietarii terenurilor expropriate pentru construirea „oraşului“ militar NATO
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestPrin H.G. nr. 23/2020 a fost aprobată declanșarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată, care constituie coridorul de expropriere, situat pe amplasamentul lucrării de utilitate publică de interes național „Infrastructura Bazei 57 Aeriană din cazarma 888 Mihail Kogălniceanuˮ. Despăgubirile, însă, nu au fost conforme cu prevederile legale, ci s-au făcut în baza unor grile notariale, la prețuri cu mult sub tariful real. Proprietarii și-au dat seama că sunt păcăliți, așa că au început un adevărat război cu statul român, în vederea stabilirii prețului real al terenurilor. În timp ce unii au câștigat în instanță, alții au pierdut, deși miza este aceeași. Cum este posibil? Nu se știe! Posibil o interpretare eronată a legii. De exemplu, doi soți care dețin 28.000 de mp de teren, situat la distanţă de până la 300 m de baza aeriană, au fost despăgubiți cu 536.375,56 lei, echivalentul a 110.175 euro. Valoarea reală a terenului este de 12 euro/mp., adică 1.653.308 lei, mai mult decât dublu sumei oferite. Alții, au pierdut în instanță, deși s-au invocat aceleași considerente.
Exproprierea a 2.400 de hectare de teren aflat în jurul bazei militare de la Mihail Kogălniceanu, pentru construirea oraşului militar NATO, a stârnit o mulțime de nemulțumiri din partea proprietarilor de terenuri. Mulți dintre aceștia se luptă cu Statul Român prin Ministerul Apărării Naționale, pentru anularea parțială a hotărârilor de stabilire a despăgubirilor, hotărâri emise de Comisia de verificare a dreptului de proprietate sau a altor drepturi reale. Este vorba de acordarea despăgubirilor pentru imobilele proprietate private care constituie coridorul de expropriere, situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică de interes național „Infrastructura Bazei 57 Aeriană din cazarma 888 Mihail Kogălniceanuˮ. Cu toții susțin că despăgubirile sunt cu mult mai mici decât valoarea reală a pieței. Iar doi dintre aceștia au reușit să demonteze considerentele comisiei, în baza cărora s-a decis sumele oferite.
De exemplu, soții Șapte au fost titularii dreptului de proprietate asupra imobilului supus procedurii de expropriere pentru cauză de utilitate publică de interes national „Infrastructura Bazei 57 Aeriană, teren în suprafaţă de 28.300 mp, categoria arabil intravilan, pe care l-au cumpărat în 2007. Terenul a fost înscris la poziţia nr. 642 din Anexa nr. 2 la H.G. nr. 23/2020 privind declanşarea procedurilor de expropriere. Drept urmare, comisia de verificare a dreptului de proprietate sau a altor drepturi reale şi acordarea despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere a emis procesul-verbal de stabilire a despăgubirilor nr. P - 477 din 16.02.2020, precum şi hotărârea de stabilire a despăgubirilor nr. H-477 din 16.12.2020, prin care s-a stabilit o despăgubire, în cuantum de 536.375,56 lei, echivalentul a 110.175 euro, sumă pe care au și primit-o, de altfel.
Despăgubirea de 110.175 euro este mult sub valoarea de piaţă a terenurilor situate în aceeaşi zonă, conform grilelor notariale din anul 2020, spun oamenii. Valoarea minimă ce rezultă din tranzacţii este de 12 euro/mp, consideră proprietarii. În cazul lor, s-a stabilit o valoare de 3,89 de euro/mp. În concluzie, dacă s-ar fi aplicat în mod corect grilele notariale, valoarea reală a despăgubirilor ar fi trebuit să fie de 1.653.308 lei, echivalentul a 336.000 de euro
Pe ce s-a bazat Statul atunci când a calculat tarifele!
Așa cum am precizat și mai sus, Ministerul Apărării Naţionale a iniţiat procedurile de expropriere a unor imobile proprietate privată aflate în imediata apropriere a Bazei Aeriene Mihail Kogălniceanu. Stabilirea cuantumului valoric al despăgubirilor pentru suprafeţele de teren ce fac obiectul exproprierii, situate pe coridorul de expropriere al proiectului de investiţie, au realizate în baza dispoziţiilor art. 5 alin. 1, art. 11 alin. 7 şi alin. 8 din Legea nr. 255/2010, cât şi cele ale art. 8 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 255/2010 (aprobate prin H.G. nr. 53/2011).
Singurul criteriu în funcţie de care se stabilesc despăgubirile, atât de către expropriator, cât şi de instanţa de judecată, este acela care ține seama de expertizele întocmite şi actualizate de camerele notarilor publici la momentul transferului dreptului de proprietate, motiv pentru care la stabilirea valorii despăgubirilor nu se ţine seama de preţul cu care se vând în mod obişnuit imobilele de acelaşi fel în unitatea administrativ-teritorială.
Proprietarii au primit mai mulți bani, aproape dublu
În ciuda acestor considerente, soții Șapte au câștigat în instanță și au obținut anularea parțială a hotărârii. În sensul că s-a dispus plata sumei de 1.106.953,44 lei, reprezentând diferenţă despăgubiri. Nu e cuantumul solicitat de proprietari, respectiv, 1.653.308 lei, însă nici cel stabilit de comisie, respectiv, 536.375,56 lei. Așadar, aceștia trebuie să mai primească în jur de 470.000 lei.
Însă, de remarcat faptul că legea nu a fost interpretă în același mod și de magistrații care au analizat cererile altor proprietari. De exemplu, mai mulți expropriați care dețin cota de 2/3 din dreptul de proprietate asupra terenului extravilan arabil, în suprafață de 4,5 hectare mp, care au primit suma de 78 181,94 lei (restul de 39.090,97 lei fiind consemnați pe numele celui de-al treilea proprietar), au cerut anularea hotărârii, pe aceleași considerente ca și soții Șapte. Valoarea despăgubirii a fost stabilită în Anexa 2 la H.G. nr. 23/2020, poziția 616, prin raportare la valorile cuprinse în grilele notariale. Au susținut reclamanții că înțeleg să conteste categoric sumele stabilite cu titlu de despăgubire, apreciind ca o justă despăgubire trebuie calculata prin raportare la valoarea de piață a terenurilor expropriate. În acest caz, instanța a considerat că procedura de expropriere s-a realizat în mod corect potrivit Legii 255, care prevede modalitatea de calcul a despăgubirii în faza administrativă a procedurii, respectiv prin întocmirea unui raport de evaluare de către un expert evaluator acreditat ANEVAR, având în vedere expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici. Așadar, acțiunea în instanță a fost respinsă.
Ce prevede Hotărârea de Guvern
Potrivit Hotărârii de Guvern (HG) 23/16.01.2020, numărul de imobile aferente suprafeței de 2.397,1001 ha și de persoane fizice și juridice care au în proprietate privată imobilele ce fac obiectul declanșării procedurilor de expropriere, respectiv numărul de imobile aferente suprafeței de 71,9876 ha și de persoane juridice care au în administrare imobilele aflate în domeniul public al comunelor Mihail Kogălniceanu și Lumina, precum și cele din domeniul public al statului sunt menționate în Rapoartele de evaluare imobiliară, întocmite de către un evaluator autorizat ANEVAR, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 25512010, cu modificările și completările ulterioare și ale normelor metodologice de aplicare a legii, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 5312011, cu completările ulterioare, cuprinse cu documentația justificativă a prezentului act normativ.
Rapoartele de evaluare imobiliară au fost întocmite în scopul determinării sumelor individuale estimate de către expropriator aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică de interes național "Infrastructura Bazei 57 Aeriană din cazarma 888 Mihail Kogălniceanu", având la bază expertizele întocmite și valorile actualizate de Camera Notarilor Publici Constanța pentru anul 2019, potrivit art. 111 alin.(5) din Legea nr. 22712015 privind Codul Fiscal, cu modificările și completările ulterioare.
Obiectivul de investiție imobiliară „lnfrastructura Bazei 57 Aeriană din cazarmă 888 Mihail Kogălniceanu va cuprinde lucrări de construire clădiri și construcții cu instalațiile aferente, amenajări militare cu rol de protecție (baricade, biute etc.), împrejmuiri, drumuri și platforme, devieri de rețele existente și proiectare de noi rețele de apă, canalizare, termice, gaze etc., refacere și redimensionare de branșamente și redimensionare post de reglare-măsurare gaze. Investiția va fi structurată în obiecte care corespund anumitor zone funcțional-operaționale, astfel: Zona operațională și zona staționare aeronave și mentenanță aviație; Zona RSOM; Zona elicoptere; Zona sisteme de apărare aeriană cu baza la sol; Zona CARGO; Zona depozit muniții de aviație; Zona parc cu tehnică militară etc.
Contractul a fost semnat în 2022!
Ministerul Apărării a desemnat, în iunie 2022, constructorul orășelului NATO de la Kogălniceanu, un mega-contract de o importanță fundamentală pentru România, mai ales în contextul amenințărilor Rusiei. Lucrările vor costa 1,7 miliarde de lei, iar consorțiul câștigător este alcătuit din nu mai puțin de 25 de firme. Mega-contractul estimat inițial la 2,14 miliarde de lei a generat, după cum era și firesc, un interes enorm; 70 de companii, singure sau grupate în 10 asocieri, s-au înscris în cursa pentru construcția orășelului NATO din Mihail Kogălniceanu. Din consorțiul câștigător, o singură firmă este din Constanța și va primi 1% din lucrări.
Valoarea totală a mega-contractului pentru ridicarea orașului NATO de la malul mării este de 1.433.109.102,15 lei, fără TVA, adică undeva la 1,7 miliarde de lei cu TVA, echivalentul a circa 340 de milioane de euro.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News