Ce companii din Constanța ar putea fi impozitate cu 1% din cifra de afaceri!

Vestea că Guvernul vrea să introducă un impozit pe cifra de afaceri de minimum 1%, aplicabil companiilor cu o cifră de afaceri anuală de peste 250 de milioane lei, adică 50 de milioane de euro, a pus pe jar marii întreprinzători, născând reacții puternice. Recent confederația patronală Concordia, una dintre cele mai mari asocieri patronale din România, care reunește peste 2.000 de firme active în țară, și-a exprimat nemulțumirea față de această posibilă măsură, conturând un scenariu catastrofal pentru economie, care s-ar putea produce dacă intenția celor aflați la conducerea țării s-ar concretiza. Iată care sunt societățile din Constanța, care ar avea cel mai mult de suferit în cazul adoptării unei astfel de legi. 

Intenția Guvernului de a introduce un nou impozit, aplicabil companiilor cu o cifră de afaceri anuală de peste 250 de milioane de lei a stârnit mari controverse în rândul marilor antreprenori, care consideră că o astfel de măsură ar avea în timp efecte opuse celor dorite, afectând puternic economia țării. 

Concordia a realizat o analiză a impactului pe care o astfel de modificare ar putea aduce, argumentând faptul că, în mod concret, statul ar încasa prin impunerea taxei în valoare de 1% din cifra de afaceri doar 1,3 miliarde euro pe an. Alternativ acestei posibile măsuri, liderii Concordia susțin că dacă Guvernul ar eficientiza procedura de colectare a TVA, ar putea strânge până la 7 miliarde de euro pe an. Cifrele arată că în anul fiscal  2022, cele 1.092 companii care au înregistrat o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro au plătit deja  impozite pe profit în valoare de peste 2,58 miliarde de euro. Majoritatea acestor companii sunt oricum supraimpozitate, exemplul cel mai ilustrativ fiind companiile ce activează în sectorul de petrol și gaze naturale sau furnizorii de energie electrică. În cazul adoptării unei astfel de măsuri fiscale, Concordia preconizează că cele mai afectate 5 sectoare sunt energia și combustibilii, industria automotive, sectorul tutunului, cel al comerțului farmaceutic și cel al construcțiilor. 

Radu Burnete

„Din analiza noastră taxarea cifrei de afaceri, așa cum se vehiculează în spațiul public, va lovi în mai mult de 700 dintre cele mai importante 1.000 de companii din România, cu capital local și străin. Această taxă va avea un efect inflaționist, va afecta negativ exporturile și este pro-ciclică (într-o recesiune pe care nu și-o dorește nimeni, dar care se poate întâmpla și când toate companiile fac pierderi această taxă le poate împinge la faliment sau restructurări semnificative). Efectul imediat se va vedea însă în investițiile acestor companii care vor scădea. Taxa nu ține cont că există sectoare unde se lucrează cu volume mari și marje mici și că există multe motive pentru care companiile realizează profituri mai mici pentru că se dezvoltă, investesc, datorită competiției etc. Mesajul politic este inconsistent. Dacă au profituri mari atunci companiile sunt rele și au aceste profituri în detrimentul consumatorului. Dacă au profituri mici atunci sigur fac ceva să-l ascundă. Companiile nu pot avea și profit mare și mic în același timp pentru a fi pe placul tuturor politicienilor, ele se uită la piață, la oportunități, la dobânzi, la stabilitatea sistemului fiscal și așa decid cât și cum investesc, la ce prețuri pot comercializa și așa mai departe. Mai există și alte inconsistențe, de exemplu o astfel de taxă nu ține cont de specificul sectoarelor. În retail, volume mari și marje mici; băncile nici măcar nu au cifră de afaceri în sens clasic; în distribuția și furnizarea de energie marjele sunt plafonate și statul are datorii de miliarde la aceste companii; va fi foarte afectată industria automotive, motorul exporturilor românești. Din analiza noastră reiese că statul vrea să strângă 1,3 miliarde de euro pe an, dar în același timp nu colectăm TVA de 7 miliarde de euro pe an. Dacă ANAF ar îmbunătăți chiar și mediocru colectarea din TVA are face rost de mai mulți bani ca să nu mai spun că are legislație modernă și toate instrumentele pentru a-i penaliza punctual pe cei care abuzează de prețurile de transfer. De ce ani de zile nu s-a făcut nimic ca acum să ajungem la taxă anti-economică și contra-productivă pentru noi este o enigmă”, a declarat Radu Burnete, directorul Confederației Patronale Concordia.

Confederația Patronală Concordia consideră de asemenea că taxarea cifrei de afaceri a marilor companii din România reprezintă o pedală de frânare economică într-un context volatil și poate conduce la afectarea exporturilor și crearea unui curent inflaționist.

Raportat la mediul de afaceri local, cel puțin 31 de companii ce își desfășoară activitatea în Constanța ar putea fi eligibile pentru aplicarea acestui impozit. Vorbim despre societăți precum Rompetrol Rafinărie SA, cu o cifră de afaceri de 23 de miliarde de lei, Ameropa Grains SA, cu 8,6 miliarde lei, adică 1,9 miliarde euro, Monsson Trading SRL, cu 903,8 milioane lei,  BLACK Sea Suppliers SRL, cu 763,6 milioane de lei și GSP Offshore SRL, cu 698 milioane de lei și nu mai puțin de 632 de angajați. Pe listă întâlnim și E-Distribuție Dobrogea SA, RAJA SA, Compania Națională Administrația Porturilor Martime SA, care a raportat  afaceri de 479,2 milioane de lei în ultimul an, dar și Argus SA, Comvex SA, Ewind SRL și First Grain SRL. 

Și Șantierul Naval Constanța, cu o cifră de afaceri de 317,2 milioane de lei, face parte din grupul „victimelor” acestei posibile noi taxe.