CE: România nu îndeplineşte niciunul dintre cele 4 criterii economice necesare pentru adoptarea monedei euro

România nu îndeplineşte în prezent niciunul dintre cele patru criterii economice necesare pentru adoptarea monedei euro, respectiv stabilitatea preţurilor, soliditatea finanţelor publice, stabilitatea cursului de schimb şi convergenţa ratelor dobânzilor pe termen lung, se arată în raportul de convergenţă pe 2020 publicat miercuri de Comisia Europeană (CE).

Legislaţia din România nu este compatibilă în întregime cu tratatul, conform raportului care cuprinde evaluarea sa cu privire la progresele făcute de statele membre din afara zonei euro în direcţia adoptării monedei europene.

Potrivit CE, România nu îndeplineşte criteriile legate de stabilitatea preţurilor. Rata medie a inflaţiei în România în ultimele 12 luni, până în martie 2020, a fost de 3,7%, mult peste valoarea de referinţă de 1,8%, şi se estimează că va rămâne şi în lunile următoare mult peste valoarea de referinţă, apreciază Executivul comunitar.

Rata medie anuală a inflaţiei în România a accelerat la 4,1% în 2018 şi a rămas relativ ridicată în 2019, la un nivel mediu de 3,9%, sprijinită de cererea robustă din partea consumatorilor. În septembrie 2018 a atins un vârf de 4,7%, în urma atenuării efectului reducerii TVA şi al majorării preţului ţiţeiului pe plan global, se arată în raport.

La finalul lui 2018, rata anuală a inflaţiei s-a diminuat la 3%, inclusiv în urma scăderii semnificative a preţului ţiţeiului pe plan global în trimestrul patru din 2018. După o creştere la 4,4% în aprilie 2019, s-a diminuat la 3,2% până în octombrie 2019, dar a urcat din nou la 4% în decembrie 2019. În primele trei luni din acest an inflaţia s-a atenuat, ajungând la 2,7% în martie 2020.

Conform previziunilor de primăvară ale Comisiei Europene, rata anuală medie a inflaţiei în România ar urma să scadă la 2,5% în 2020 şi să ajungă la 3,1% în 2021. Nivelul relativ scăzut al preţurilor în România (aproximativ 50% din media zonei euro în 2018) sugerează un potenţial semnificativ pentru convergenţa nivelului preţurilor pe termen lung, apreciază Executivul comunitar.

De asemenea, se arată în raportul CE, România nu îndeplineşte criteriul legat de soliditatea finanţelor publice. Ca o consecinţă a încălcării plafonului de deficit în 2019, Consiliul a deschis procedura de deficit excesiv pentru România în 4 aprilie 2020, indicând 2022 ca termen limită pentru corectarea deficitului excesiv.

Din iunie 2017, România a fost inclusă consecutiv în Procedura de deviere semnificativă de la regula fiscală privind deficitul bugetar structural, dar nu a adoptat acţiuni efective. Prin urmare, deficitul general guvernamental ca procent din PIB a crescut de la 2,9% în 2018 la 4,3% în 2019, în urma majorării cheltuielilor şi a redresării cheltuielilor de capital, de la nivelul record scăzut din anii precedenţi.

Conform previziunilor de primăvară ale Comisiei Europene, deficitul general guvernamental va creşte până la 9,2% din PIB în 2020 şi la aproximativ 11,4% din PIB în 2021, în ipoteza menţinerii politicilor actuale.

Citește mai mult pe: agerpres.ro