Ce salariu are directorul general de la Șantierul Naval 2 Mai
Ce salariu are directorul general de la Șantierul Naval 2 Mai
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestCel puțin 24 de administratori a rotit statul la Șantierul Naval 2 Mai SA Mangalia în perioada 2019-2023, în condițiile în care Ministerul Economiei preferă să ofere pe perioade scurte de timp această funcție câte unui incompetent politic, în locul unor profesioniști desemnați prin concurs. Statul demonstrează astfel încă o dată că este cel mai prost administrator, mai ales că eforturile de a schimba la nesfârșit politrucii din CA-ul șantierului par mai degrabă o pierdere de timp, dată fiind remunerația simbolică pe care o încasează prin fișa postului.
Un administrator al Șantierului Naval 2 Mai SA, compania Ministerului Economiei prin care statul român deține pachetul majoritar de 51% din acțiunile Șantierului Damen din Mangalia, este plătit cu 3.500 lei brut pe lună, adică undeva la 2.100 lei net, puțin peste salariul minim pe economie. Mai are, ce-i drept, în plus diurnă și decontarea cheltuielilor cu drumul și cazarea, dar, una peste alta, pare mai degrabă un efort inutil atât pentru administrator, cât și pentru ministerul care l-a numit.
Iată însă că statul preferă să rămână un administrator prost și schimbă membrii Consiliului de Administrație de la Șantierul Naval 2 Mai ca pe șosete, prin mandate provizorii de 4 luni, în loc să instaleze, prin concurs, profesioniști care știu cu se ”mănâncă” un șantier.
Trei directori generali în 7 ani
Așa se face că doar în perioada 2019-2023 prin CA-ul șantierului s-au perindat nu mai puțin de 24 de administratori, potrivit datelor oficiale. Într-un document publicat pe site-ul șantierului sunt amintiți 22 de administratori, dar la aceștia trebuie amintită și fosta angajată de la un salon călărășean de masaj, Mirela Voivozeanu, numită administrator, dar neinstalată oficial, precum și Gabriela Cătălina Danciu, instalată în septembrie. Este posibil ca numărul administratorilor să fie mai mare, ținând cont de frecvența cu care sunt schimbați și întârzierea actualizării datelor.
În prezent, Șantierul Naval 2 Mai SA are un CA alcătuit din Gabriela Cătălina Danciu, Emilia Mirela David și Luminița Vlădescu.
Mult mai consecvent a fost statul cu privire la directorul general al șantierului. Societatea din Mangalia a avut doar trei directori generali în ultimii șapte ani. Astfel, în perioada martie 2016-martie 2020 la conducerea șantierului s-a aflat Ioan Griguță, în intervalul martie 2020-mai 2022 a fost interimar Romulus Dumitrana, pentru ca din mai 2022 până în prezent să fie director general, dar tot cu statut interimar, Doru Jianu.
Potrivit documentelor publicate de companie, directorul general este plătit cu 12.054 lei brut pe lună, echivalentul unui net de 7.051 lei/lună. Nu e nici pe departe un salariu mare pentru un director și mai ales pentru unul din conducerea companiei prin care România controlează singurul său șantier naval.
Situația administratorilor provizorii
Șantierul din Mangalia, în cea mai gravă situație din istoria sa
Ca și în cazul administratorilor, însă, remunerațiile mici au și o explicație: șefii Șantierului Naval 2 Mai SA Mangalia nu înseamnă nimic în ansamblu, ei fiind puși acolo doar ca să fie. Deciziile aparțineau dintotdeauna asociaților din șantier- inițial, coreenii de la Daewoo, apoi olandezii de la Damen. Iar în puținele situații când românii mai pot deschide gura, acest lucru se face la nivel de minister.
Factorii decidenți din minister, aceiași care schimbă ca pe șosete administratorii puși de bibelou la Mangalia, se confruntă acum cu o situație de-a dreptul existențială pentru șantierul care susține economia din jumătatea de sud a județului Constanța. Damen s-a retras oficial din managementul șantierului și cere daune de 500 de milioane de euro de la statul român, iar compania mixtă la care statul are 51% din acțiuni a raportat pierderi uriașe, de 83,8 milioane de lei, în 2022 și se află în cea mai gravă situație din istoria sa.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.