Ce spune psihologul Liviu Chesnoiu despre valul de sinucideri de la malul mării
Ce spune psihologul Liviu Chesnoiu despre valul de sinucideri de la malul mării
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestOdată cu deschiderea sezonului estival, spațiile de cazare din stațiuni sunt pline de turiști, care pe lângă bagaje aduc cu ei și probleme pe care le cară pe umeri de-a lungul anului. Unora le ajunge o săptămână pentru a se debarasa de stres, alții însă, ajung să clacheze. Astfel se face că în ultima lună, doar în zona Constanța – Mamaia au avut loc 3 sinucideri, două persoane aruncându-se de la etajul hotelului unde erau cazați, în Mamaia, și o altă persoană spânzurându-se în camera unui hotel din Constanța. Contactat de către reporterii de la Replica, Liviu Chesnoiu, psiholog criminalist, a transmis care sunt principalele motive pentru care oamenii recurg la astfel de practici, dar și cum pot fi ajutați oamenii aflați la ananghie.
În ultima lună, în zona Constanța – Mamaia au avut loc 3 sinucideri. Prima sinucidere a avut loc pe 21 iunie, atunci când o femeie care era cazată la Hotelul Victoria din Mamaia, s-a aruncat de la etajul 8. Femeia ar fi lăsat un bilet de adio în care îți cerea scuze, față de mama sa, pentru fapta pe care urma să o facă. Cel de-al doilea caz a avut loc marți, 18 iulie, la un hotel, chiar din buricul Constanței. Femeia, în vârstă de 33 de ani era din Constanța, și se cazase chiar cu o seară înainte de a se spânzură. Ultimul caz s-a întâmplat joi, 20 iulie, în zona Summerland, acolo unde un bărbat, în vârstă de 34 de ani, s-a sinucis, aruncându-se de la etaj.
De ce recurg oamenii la astfel de gesturi?
Contactat telefonic de către reporterii de la Replica, psihologul criminalist Liviu Chesnoiu a transmis faptul că orice lucru care iese din normalitate poate fi o cauză care poate duce la o sinucidere: „În perioada aceasta caniculară, de multe ori se întâmplă lucruri psihologice. Orice chestie care iese din normalitate îi afectează pe oameni, nu pot dormi noaptea, la serviciu este disconfort. Aceste cazuri au ceva în comun. Eu, în cariera mea, am întâlnit multe cazuri de acest gen și toate sunt catalogate într-o primă fază drept morți suspecte. O echipă de criminaliști merge la fața locului și constată dacă s-a încuiat pe interior victima, dacă găsesc urme. Dacă ei au constatat că nu este nici o suspiciune, se merge pe varianta aceasta, a sinuciderii. Este controlată la sânge camera, dacă există și alte urme biologice, dacă sunt numai ale victimei, se vine cu o concluzie mai clară. Ei în general au mai multe tentative, mai multe încercări și în felul acesta trag un semnal de alarmă către rude, familie, prieteni, cu mult timp înainte, dar lumea nu îi bagă în seamă. Dacă cei apropiați ar fi mai atenți la comportamentul victimei, că nu mai mănâncă, se neglijează, e mai abătută, ei trebuie să ia măsuri, să ducă victima la medicul de familie, de la psiholog la psihiatru, pus diagnostic și trecut pe tratament medicamentos, pentru că un amărât de calmant ar putea să salveze viața unui om. Este foarte serioasă această chestie, și dacă nu este tratată ca atare, se poate ajunge la o nenorocire. Dacă noi, cei din jur, nu facem nimic, ei singuri nu se pot ajuta. Trebuie să-i scoți din acel context în care trăiesc, de asta există prieteni.”
Chesnoiu: 20% din populația acestei țări este cu probleme psihice
Mulți dintre oamenii care ajung să apeleze la astfel de gesturi lasă un bilet de adio, fiind și cazuri în care victima nu lasă un astfel de bilet, psihologul criminalist spunând faptul că printr-un asemenea gest, cel care a recurs la suicid încearcă să pedepsească o persoană apropiată: „Dacă cel care se sinucide nu lasă un bilet de adio noi deducem faptul că vrea să pedepsească pe cineva, pe cineva din familie. Sunt zeci de mii de modalități de a-ți face rău, când ai la dispoziție un hotel și stai la ultimul etaj...Un reputat psihiatru a spus faptul că 20% din populația acestei țări este cu probleme psihice. Acestea nu se vindecă, trebuie ajutați acești oameni. Când vedem pe cineva că se izolează, nu mai răspunde la telefoane, se neglijează, trebuie luat cu „frumosul” și dus la un control. Sunt și situații în care ei refuză, dar sunt și picături pe care le poți pune în ceaiuri și este un fel de calmant. Mulți își fac curaj după ce au băut și ei o sticlă mare de tărie. Depresia este boala secolului și unii o văd ca pe un moft, alții zic că dacă mergi la psiholog ești nebun. Ești într-o pasă mai proastă, muncești mult, e bullying la școală, sunt multe motive. Noi trebuie să fim atenți la cei din jur, suntem pe cont propriu, nu o să vină premierul să spună că o să facem „x” lucru. Suntem pe cont propriu, trebuie să ne comportăm ca atare, îl ajutăm pe cel de lângă noi.”
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News