Cea mai scumpă achiziție a MApN, 32 de avioane F-35 în valoare de 6,5 miliarde de dolari, a intrat în linie dreaptă
Cea mai scumpă achiziție a MApN, 32 de avioane F-35 în valoare de 6,5 miliarde de dolari, a intrat în linie dreaptă
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestParlamentul a aprobat marți, solicitarea ministrului Apărării prin care se achiziționează 32 de avioane F-35. Cea mai scumpă achiziție din istoria Armatei ajunge la 6,5 miliarde de dolari fără TVA.
Armata a cerut aprobarea Parlamentului pentru demararea primei faze a programului F-35, potrivit unui document trimis Parlamentului și consultat de HotNews.ro. Solicitarea MapN presupune achiziţia a 32 de avioane F-35, de motoare, a Suportului logistic inițial, a Serviciilor de instruire, de simulatoare de zbor şi de muniţii aer-aer și aer-sol, pentru o valoare estimată de 6,5 miliarde de dolari.
Astfel, România dorește să se doteze cu avioane F-35 în două faze: Faza 1 (2 escadrile-32 de avioane), Faza 2 (1 escadrila-16 avioane). „În acest context, solicităm aprobarea prealabilă a Parlamentului pentru iniţierea procedurii de atribuire a acordurilor aferente achiziției a 32 de avioane F-35, în cadrul programului de înzestrare „Avion multirol de generația a V-a, F-35", prin programul de asistenţă de securitate Foreign Military Sales (FMS).”, transmite MApN.
Costul primei achiziții de F-35 - 6,5 miliarde de dolari
Faza 1 a programului de înzestrare va fi inițiată în anul 2023 și presupune achiziţia a 32 de avioane F-35, de motoare, a Suportului logistic inițial, a Serviciilor de instruire, de simulatoare de zbor şi de muniţii aer-aer și aer-sol, pentru o valoare estimată de 6,5 miliarde USD, iar cantităţile de echipamente, altele decât aeronavele, ce vor fi achiziţionate urmează a fi stabilite cu exactitate după inițierea procedurii de atribuire a respectivului contract de achiziţie.
Avioanele F-35, după 2030
Klaus Iohannis deja anunțase încă din februarie 2022 că România va achiziționa modelul F-35, avionul de generația a 5-a produs de Lockheed Martin și care a început să fie cel mai selectat avion nou a multor state membre NATO, inclusiv Norvegia care face trecerea de la F-16, avioane ce vor ajunge astfel la noi. Tranziția spre avioanele de generația a V-a, chiar dacă teoretic este programată să aibă loc după 2030, va dura ani și presupune pe lângă contracte semnate din timp și plăți mari făcute în tranșe înainte de a vedea efectiv aparatele livrate, și pregătiri ce țin de infrastructură, logistică și de pregătire a piloților.
Cehia cumpără 24 de avioane F-35 tot pentru 6,5 miliarde de dolari, dar le va primi mai repede
Cehia va achiziționa și ea 24 de avioane de luptă americane F-35, a anunţat la finalul lunii septembrie premierul Petr Fiala. „Primele F-35 vor fi gata în 2029, iar piloţii noştri vor începe atunci antrenamentele în Statele Unite”, a declarat premierul Fiala pentru presă. Potrivit acestuia, primele F-35 vor ajunge în Cehia în 2031, iar armata cehă va avea toate cele 24 de avioane până în 2035.
Ministrul apărării, Jana Cernochova, a declarat că preţul total al tranzacţiei se ridică la 150 de miliarde de coroane (6,5 miliarde de dolari).
„Vom plăti circa 106 miliarde de coroane pentru avioane, muniţii, simulatoare, antrenament şi alte elemente până în 2034”, a declarat Cernochova pentru presă. Restul va fi alocat mai ales pentru achiziţionarea de combustibil, iar aceşti bani vor rămâne astfel la bugetul de stat ceh, a adăugat ea.
Polonia plătește mai puțin pe 32 de avioane F-35, dar fără muniții și un termen mai scurt pentru livrare
Polonia va plăti circa 4,6 miliarde de dolari pentru 32 de avioane de vânătoare noi de generația a cincea F-35. Totuși, trebuie subliniat că avioanele poloneze vor fi livrate începând cu anul 2024, însă contractul nu include armament și nu are nicio componentă de offset. Totodată, cele două programe nu pot fi comparate întru-totul pentru că multe elemente ce țin de pachetul logistic și de pregătire pot diferi substanțial. În plus, pachetul României include și muniția aer-aer și aer-sol, conform hotnews.ro
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.