CEDO a pronunțat hotărârea în cazul Danileț contra România

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat marți, 20 februarie, hotărârea în cazul Danileț contra România. Fostul judecător, în prezent pensionar la 48 de ani, a avut câștig de cauză, cu o majoritate de 4 la 3 în cadrul completului care a stabilit că i s-a încălcat libertatea de exprimare (articolul 10 al Convenției) prin sancțiunea disciplinară aplicată în 2021.

Cristi Danileț

De ce a fost sancționat Danileț

Inspecţia Judiciară a exercitat în 2019 acţiunea disciplinară faţă de judecătorul Danileţ Vasilică Cristi, de la Tribunalul Cluj, pentru manifestările care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei, săvârşite în afara exercitării atribuţiilor de serviciu, abatere disciplinară prevăzută de art. 99 lit. a) din Legea nr. 303/2004 republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Inspectorii judiciari au reținut că postarea de către judecător, pe pagina sa de Facebook, a punctului de vedere potrivit căruia sugerează, într-o modalitate elevată, că ieşirea Armatei în stradă pentru a păzi democraţia este o soluţie constituţională, în contextul atacurilor la adresa instituţiilor de forţă ale statului şi al preluării controlului politic asupra acestora, contravine obligaţiei de rezervă impusă judecătorilor şi procurorilor.

„Poate că cineva remarcă totuşi succesiunea atacurilor, destructurărilor şi decredibilizarilor la adresa următoarelor instituţii: DGIPI, SRI, SPP, Poliţia, DNA, Jandarmeria, PICCJ, ICCJ, Armata. Nu par întâmplătoare după declararea sus şi tare a "abuzurilor instituţiilor de forţă". Ştim cu toţii ce ar însemna lipsirea de eficienţă sau, mai rău, preluarea controlului politic asupra acestor instituţii: servicii, politie, justiţie, armată? Şi, apropo de Armată: oare s-a aplecat cineva asupra dispoziţiilor art. 118 alin. (1) din Constituţie potrivit cărora "Armata este subordonată exclusiv voinţei poporului pentru garantarea (...) a democraţiei constituţionale" ? Ce ar fi dacă într-o zi am vedea armata pe stradă păzind ... democraţia, că tot am văzut azi că e in scădere coeficientul?! Nu v-ar surprinde să realizaţi că ar fi ... constituţional!? Eu cred că nu vedem pădurea din cauza copacilor...”, este postarea judecătorului Cristi Danileţ, care i-a adus o sancțiune disciplinară constând în reducerea salariului cu 5% timp de două luni.

Concuziile CEDO

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a evaluat dacă sancțiunea disciplinară aplicată reclamantului, pentru postările sale pe Facebook, a constituit o ingerință în dreptul său la libertatea de exprimare conform articolului 10 din Convenție. A fost de acord că există o ingerință, dar a analizat legalitatea, legitimitatea scopului și necesitatea acestei ingerințe într-o societate democratică. Curtea a recunoscut că, deși termenii precum "onoare" și "probitate profesională" pot avea interpretări multiple, aceasta nu înseamnă automat lipsa de previzibilitate a legii, în special pentru un magistrat cu expertiză juridică care ar putea consulta jurisprudența internă relevantă.

Curtea a considerat că scopul ingerinței, adică protejarea autorității și imparțialității sistemului judiciar, era legitim. Cu toate acestea, în evaluarea dacă ingerința era necesară într-o societate democratică, a analizat libertatea de exprimare a membrilor sistemului judiciar și a echilibrat această libertate cu obligația de rezervă. A fost subliniat că, în timp ce judecătorii trebuie să fie rezervați în exprimarea lor, aceștia nu sunt complet privați de dreptul la libertate de exprimare, mai ales când discută despre probleme de interes public.

Curtea a observat că sancțiunea disciplinară s-a bazat pe presupusa nerespectare a obligației de discreție a reclamantului și pe prejudiciul adus demnității funcției de judecător prin postările sale. Cu toate acestea, Curtea a găsit că instanțele naționale nu au echilibrat corespunzător dreptul la libertatea de exprimare cu nevoia de rezervă, ignorând contextul mai larg și importanța participării la dezbateri publice despre chestiuni de interes general.

În concluzie, CEDO a determinat că instanțele române nu au oferit motive suficiente și relevante pentru a justifica interferența cu dreptul reclamantului la libertatea de exprimare. Acesta a fost considerat o încălcare a articolului 10 din Convenție, subliniind că sancțiunea aplicată a avut un efect descurajant, nu doar asupra reclamantului, ci și asupra altor judecători, limitând astfel în mod nejustificat participarea la discuții publice pe teme legate de sistemul judiciar.

Trei judecători au fost de acord cu sancțiunea disciplinară

Trei judecători ai Curții Europene a Drepturilor Omului și-au exprimat o opinie separată, divergentă de concluzia majorității că a fost încălcat dreptul reclamantului la libertatea de exprimare, conform articolului 10. Acești judecători au argumentat că, în acest caz, problema nu a fost atât dreptul unui judecător de a critica guvernul, cât mai degrabă modul în care aceste critici au fost exprimate și dacă reclamantul a exercitat libertatea de exprimare cu nivelul de reținere și decență așteptat de la cineva în poziția sa. Ei s-au referit la hotărârea Baka v. Ungaria, care subliniază așteptările de reținere pentru oficialii sistemului judiciar, în special când este vorba despre menținerea autorității și imparțialității sistemului judiciar.

Opinia separată a evidențiat că, în evaluarea proporționalității între libertatea de exprimare și datoriile și responsabilitățile unui judecător, autoritățile naționale dispun de o anumită marjă de apreciere. Această marjă de apreciere este mai restrânsă în cazurile în care judecătorii exprimă opinii profesionale despre reformele legislative, având nu doar dreptul, ci și datoria de a face acest lucru în anumite capacități. Totuși, în cazul de față, reclamantul nu avea un statut sau responsabilități specifice care să justifice o marjă restrânsă de apreciere, și nici nu era în poziția unui avertizor de interes public.

De asemenea, opinia separată a criticat limbajul colorat folosit de reclamant în postările sale pe Facebook, care nu numai că au vizat sistemul judiciar, dar și alte aspecte sensibile, cum ar fi armata, ceea ce ar fi trebuit să impună o prudență sporită pentru a păstra aspectul imparțial al sistemului judiciar. Judecătorii au subliniat că autoritățile naționale, evaluând impactul limbajului folosit de reclamant, au fost cel mai bine plasate pentru a aprecia consecințele acestuia în societatea respectivă. În concluzie, aceștia au considerat că decizia de sancționare a reclamantului se încadra în marja generală de apreciere care determină proporționalitatea unei ingerințe în dreptul la libertatea de exprimare.

Curtea a respins presupusa încălcare a articolului 8 din Convemție (Dreptul la respectarea vieții private și de familie). Danileț nu a cerut daune morale sau materiale, ci doar cheltuieli de judecată de 5232 de euro, pe care Curtea i le-a acordat, citează stiripesurse.ro.