Centrele Europene ale Consumatorilor au instrumentat în 2023 peste 124 de cereri şi au recuperat aproape 9 milioane de euro

Cele 29 de Centre Europene ale Consumatorilor au instrumentat anul trecut peste 124.000 de cereri şi au recuperat aproape nouă milioane de euro pentru consumatorii implicaţi într-o reclamaţie transfrontalieră, conform unui comunicat al Centrului European al Consumatorilor din România, transmis cu ocazia Zilei Europei.

Reţeaua Centrelor Europene ale Consumatorilor (ECC-Net) oferă asistenţă gratuită pentru toate reclamaţiile trimise de consumatori împotriva unui comerciant situat într-un alt stat membru al UE, în Islanda sau în Norvegia. În fiecare dintre aceste ţări există un ECC (Centru European al Consumatorilor).

"De la ultimele alegeri, Uniunea Europeană a stabilit numeroase drepturi care consolidează şi protejează consumatorii. Cu toate acestea, evoluţia obiceiurilor de consum, în special către domeniul digital, impune Europei să definească o legislaţie orientată spre viitor, pentru anii următori", se menţionează în comunicat.

Cu o lună înainte de alegerile europene, ECC-Net prezintă recomandările sale privind protecţia consumatorilor pentru următoarea legislatură a Parlamentului European.

Astfel, în ceea ce priveşte cumpărăturile online în siguranţă, ECC-Net propune membrilor Parlamentului European să ia măsuri, în special în ceea ce priveşte: responsabilizarea platformelor marketplace (prin facilitarea conexiunilor dintre cumpărători şi vânzători, care nu sunt întotdeauna uşor de identificat, platformele marketplace permit importul în UE de produse de la vânzători din ţări terţe care nu respectă întotdeauna standardele europene de siguranţă); securizarea soluţiilor de plată online - Centrele Europene ale Consumatorilor doresc ca furnizorii de servicii de plată să fie obligaţi să detecteze mai bine fraudele şi să faciliteze raportarea acestora de către consumatori şi pledează pentru o rambursare mai sistematică a plăţilor efectuate de consumatori prin intermediul mecanismului de refuz la plată (chargeback) oferit de emitenţii de carduri; stabilirea unor reglementări clare care să definească marketingul de tip influencer, să asigure transparenţa şi să îi responsabilizeze pe cei care îl practică.

"O investigaţie a Comisiei a dezvăluit recent că doar 20 % dintre influenceri îşi etichetează în mod clar postările comerciale ca fiind reclame. Restul de 80% ar trebui să fie raportaţi de autorităţi pentru nerespectarea normelor europene. În prezent, Franţa este singura ţară din Europa care dispune de o legislaţie specifică care reglementează influenţa comercială", precizează sursa citată.

Referitor la protejarea consumatorilor împotriva inteligenţei artificiale (IA), comunicatul subliniază că aceasta devine treptat tot mai prezentă în obiceiurile noastre de consum, fiind exploatată din ce în ce mai mult de site-urile de comerţ electronic, platformele digitale şi reţelele sociale.

"Algoritmii acestora valorifică datele noastre personale pentru a determina ce produse dorim, cel mai probabil, să achiziţionăm. Pentru a atenua riscurile, Uniunea Europeană a adoptat recent o lege privind IA, oferind un cadru juridic iniţial pentru Europa. Pentru a se asigura că IA serveşte interesele consumatorilor, ECC-Net încearcă să stabilească propriile orientări. De exemplu, reţeaua sugerează că ar trebui informaţi consumatorii, în mod sistematic, atunci când un algoritm utilizează informaţiile lor personale (legate de comportamentul lor de cumpărare, de sănătate sau de finanţe) pentru a le vinde bunuri şi servicii. În plus, atunci când o companie îşi deleagă serviciul de relaţii cu clienţii unui chatbot cu inteligenţă artificială, consumatorii ar trebui să aibă întotdeauna opţiunea de a contacta în schimb o fiinţă umană. În cele din urmă, având în vedere progresul tehnologic rapid al IA, măsurile legislative din Europa ar trebui să fie ajustate şi refăcute frecvent, pentru a se adapta nevoilor actuale", se explică în comunicat.

În privinţa îmbunătăţirii drepturilor călătorilor, sursa menţionată semnalează că adaptarea reglementărilor privind transportul şi călătoriile se numără printre priorităţile legislative viitoare ale UE, consumatorii având nevoie de o mai bună protecţie în cazul insolvenţei companiilor aeriene. Reclamaţiile gestionate de ECC-Net arată că pasagerii europeni pierd în medie 431 de euro în caz de faliment.

"Devine astfel urgentă instituirea unui sistem de garantare care să protejeze consumatorii împotriva insolvenţei companiilor aeriene. De asemenea, trebuie revizuit Regulamentul European din 2004 care defineşte drepturile pasagerilor aerieni. Aceasta ar implica, în special, clarificarea a ceea ce constituie o 'circumstanţă extraordinară' şi enumerarea evenimentelor specifice care ar putea justifica neacordarea de compensaţii de către o companie aeriană. ECC-Net susţine stabilirea unor limite standard de greutate şi dimensiune pentru bagajele de avion, ceea ce ar facilita compararea preţurilor în momentul rezervării", se mai menţionează în comunicat.

ECC-Net propune, de asemenea, responsabilizarea intermediarilor. Multe platforme de rezervare online şi site-uri de comparare a tarifelor afişează preţuri foarte opace şi nu reuşesc să ofere asistenţă consumatorilor sau să ramburseze în timp util biletele anulate, scrie Agerpres.