Cercetătorii au identificat un tipar cheie în cazul persoanelor care suferă de Covid prelungit

Potrivit definiÅ£iei clinice realizate de către experiÅ£i în Sănătate ÅŸi propusă de OrganizaÅ£ia Mondială a Sănătăţii (OMS) pentru afecÅ£iunea post-Covid-19, numită de obicei «Covid prelungit», simptomele apar în cel mult 3 luni de la infectare, durează cel puÅ£in 2 luni ÅŸi nu pot fi explicate printr-un diagnostic alternativ. Cercetările îndelungate efectuate încă de la începutul pandemiei arată că printre semnele care indică afecÈ›iunea se numără oboseala, trombofilia, inflamaÅ£ia cronică, disfuncÈ›ionalitățile la nivelul sistemului nervos, dar È™i nivelul scăzut de serotonină din organism, transmite news.ro.

DefiniÅ£ia a fost elaborată după consultarea experÅ£ilor ÅŸi pacienÅ£ilor ÅŸi s-a realizat prin consens pe baza metodei Delphi. Cele mai frecvente simptome ale Covid prelungit sunt oboseala, dificultăţile de respiraÅ£ie ÅŸi disfuncÅ£ia cognitivă. Simptomele afecÅ£iunii pot fluctua în timp ÅŸi apar fie după recuperarea în urma unei forme severe de Covid-19, fie persistă după boala iniÅ£ială.

La fel ca ÅŸi alÅ£i cercetători dinaintea lor, imunologul Andrea Wong de la Universitatea din Pennsylvania ÅŸi colegii săi au pornit în căutarea unor modificări biologice distincte care ar putea explica cele peste 200 de simptome pe care le pot experimenta persoanele cu Covid prelungit.

Cercetările îndelungate pentru descifrarea posibilelor cauze care determină Covidul prelungit, care poate dura luni sau chiar ani de zile după ce infecÅ£ia acută cu SARS-CoV-2 a trecut, reflectă un tablou oarecum neclar a unor afecÈ›iuni care se suprapun: trombofilia, persistenÈ›a simptomelor virusului, inflamaÅ£ii ÅŸi disfuncÈ›ionalități la nivelul sistemului nervos.

Rezultatele acestui nou studiu sugerează că patru dintre aceste simptome ar putea fi interconectate şi ar putea explica dificultăţile cognitive şi pierderile de memorie pe care le raportează persoanele cu Covid prelungit.

De asemenea, studiul ar putea fi un punct de start pentru posibile tratamente, dacă rezultatele se vor dovedi a avea acuratețe pe cohorte mai mari.

Persoanele care sufereau de Covid prelungit prezentau un nivel scăzut de serotonină

Cercetătorii au analizat probe de sânge ale unui număr de 58 de pacienÅ£i cu Covid de lungă durată ÅŸi au găsit câteva diferenÅ£e care i-au distins de alte 30 de persoane care s-au recuperat complet.

La cei care sufereau de Covid prelungit s-au identificat niveluri scăzute de serotonină, un mesager chimic cunoscut mai ales pentru rolul său în stimularea dispoziÅ£iei, pe lângă atribuÈ›iile legate de memorie, cogniÅ£ie ÅŸi somn.

De asemenea, cei care au avut un Covid de lungă durată au eliminat rămăşiÅ£e de particule virale în scaun.

Este nevoie de mai multă cercetare pentru a stabili simptomele exacte asociate Covidului de lungă durată
Cercetătorii au încercat să refacă traseul serotoninei în organism, legând absenÈ›a serotoninei din intestin - unde se produce de obicei cea mai mare parte a substanÈ›ei – de efectele produse în creier.

Legătura pe care o propun cercetătorii postulează că: materialul viral persistent ar putea declanÅŸa sistemul imunitar al organismului să pompeze interferoni, un grup de proteine de semnalizare implicate în apărarea antivirală. Acest lucru conduce la inflamaÅ£ie, care limitează absorbÅ£ia triptofanului, un aminoacid folosit pentru a produce serotonină, în intestin.

InflamaÅ£ia persistentă dă peste cap ÅŸi trombocitele, celule sanguine implicate în coagularea sângelui, care transportă, de asemenea, serotonina prin organism.

O cantitate mai mică de serotonină circulantă afectează apoi activitatea nervului vag, «super-autostrada» organismului care trimite semnale între creier, intestin ÅŸi alte organe.

"Descoperirile noastre sugerează că mai multe dintre ipotezele actuale pentru fiziopatologia Covid prelungit (rezervor viral, inflamaţie persistentă, hipercoagulabilitate, disfuncţie a nervului vag) ar putea fi legate de reducerea serotoninei", a explicat pe reţelele sociale Maayan Levy, microbiolog la Universitatea din Pennsylvania şi autor principal al studiului.

La şoareci, nivelurile scăzute de serotonină şi activitatea redusă a nervului vag, cauzată de o infecție virală, au condus la rezultate mai slabe la testele de memorie efectuate pe aceștia.

Cu toate acestea, în mod remarcabil, aceste deficienÅ£e de memorie au putut fi prevenite atunci când nivelurile de serotonină au fost restabilite.

Sunt necesare, însă, mai multe studii pe oameni pentru a testa ipotezele, subliniază autorii.

Cercetările viitoare trebuie, de asemenea, să răspundă ÅŸi la nelămuririle ridicate de persoanele dintr-o a doua cohortă de pacienÅ£i cu Covid de lungă durată, posibil cu simptome mai uÅŸoare, care nu au înregistrat niveluri scăzute de serotonină.

"Sperăm că descoperirea noastră va inspira alte studii clinice care să folosească aceste informaţii pentru a dezvolta noi instrumente pentru diagnosticarea, monitorizarea şi tratamentul pentru Covidul de lungă durată", a adăugat cercetătoarea, subliniind că acestea sunt necesare, extrem de urgent.

Studiul a fost publicat pe 16 octombrie, în revista Cell, citează digi24.ro.