Cernea vrea stoparea finanţării din bani publici a Catedralei Mântuirii Neamului
Cernea vrea stoparea finanţării din bani publici a Catedralei Mântuirii Neamului
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestOcupat nevoie-mare
Ocupat nevoie-mare
Remus Cernea
Cine se aseamănă se adună, spune o veche sintagmă românească, aşa că circul e ca la el acasă în plină capitală cu pretenţii europene, Bucureşti. Capitala va găzdui catedrala numită şi a „mântuirii neamului”, al cărui scop doar patriarhul Daniel îl înţelege. Pentru că vacanţa parlamentară se apropie de final, deputatul de Constanţa, Remus Cernea, preocupat în general numai de ceea ce nu îi convine din punct de vedere personal, şi-a găsit un nou subiect de gălăgie, prin două proiecte de lege pe care intenţionează să le depună în viitorul apropiat în Parlament: „Unul cu privire la stoparea finanţării din bani publici a Catedralei Mântuirii Neamului, iar cel de-al doilea cu privire la finanţarea exclusiv din banii credincioşilor a cultelor, pe model asemănător cu cel german, la fiscalizarea serviciilor pe care preoţii le oferă enoriaşilor şi la impozitarea activităţilor comerciale ale cultelor”, a spus Cernea. Construcţia Catedralei Mântuirii Neamului a început în decembrie 2010.
Viitoarea catedrală, de pe Dealul Arsenalului, va avea 120 de metri lungime, 70 de metri lăţime şi 120 metri înălţime, iar la slujbe vor putea participa 5.000 de credincioşi. Costul lucrărilor pentru construcţia la roşu a fost estimat la 100 de milioane de euro şi se estimează că va fi gata la începutul anului viitor. Potrivit legii 376/2007 privind realizarea Ansamblului Arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului, „fondurile destinate construirii Ansamblului Arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului vor fi asigurate de către Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române, de către Guvernul României, în limita sumelor alocate anual cu aceasta destinaţie prin bugetul Ministerului Culturii şi Cultelor, precum şi de către autorităţile administraţiei publice locale” (art. 1, alin. 2).
De asemenea, conform legii 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al Cultelor din România, „cultele recunoscute pot beneficia, la cerere, de sprijin material din partea statului, pentru cheltuielile privind funcţionarea unităţilor de cult, pentru reparaţii şi construcţii noi, în raport cu numărul credincioşilor conform ultimului recensământ şi cu nevoile reale” (art. 10, alin. 6).
Marius Florian VASILE
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News