Cine este Mohammad Mokhber, viitorul preşedintele interimar al Iranului

Mohammad Mokhber, 68 de ani, prim-vicepreşedintele Iranului, ar urma să devină, potrivit Constituţiei iraniene, preşedinte interimar, după moartea lui Ebrahim Raisi într-un accident de elicopter.

Mohammad Mokhber

În calitate de preşedinte interimar, Mohammad Mokhber face parte dintr-un consiliu format din trei persoane, împreună cu preşedintele parlamentului şi şeful sistemului judiciar, care va organiza noi alegeri prezidenţiale în termen de 50 de zile de la moartea preşedintelui.

Născut la 1 septembrie 1955, Mokhber, la fel ca Raisi, este considerat un apropiat al liderului suprem Ali Khamenei, care are ultimul cuvânt în toate chestiunile de stat. Mokhber a devenit prim-vicepreşedinte în 2021, când Raisi a fost ales preşedinte.

Mokhber a făcut parte dintr-o echipă de oficiali iranieni care a vizitat Moscova în octombrie şi a fost de acord să furnizeze rachete sol-sol şi mai multe drone armatei ruse, au declarat surse pentru Reuters la acea vreme, potrivit News.ro. Din echipă mai făceau parte doi oficiali de rang înalt din cadrul Gărzilor Revoluţionare ale Iranului şi un oficial din cadrul Consiliului Suprem de Securitate Naţională.

Mokhber fusese anterior şeful Setad, un fond de investiţii legat de liderul suprem.

În 2010, Uniunea Europeană l-a inclus pe Mokhber pe o listă de persoane şi entităţi pe care le sancţiona pentru presupusa implicare în „activităţi nucleare sau legate de rachete balistice”. Doi ani mai târziu, aceasta l-a scos de pe listă.

În 2013, Departamentul Trezoreriei SUA a adăugat Setad şi 37 de companii pe care le supraveghea pe o listă de entităţi sancţionate.

Setad, al cărui nume complet este Setad Ejraiye Farmane Hazrate Emam, sau Sediul pentru executarea ordinului imamului, a fost înfiinţat în baza unui ordin emis de fondatorul Republicii Islamice, predecesorul lui Khamenei, ayatollahul Ruhollah Khomeini. Acesta a ordonat consilierilor să vândă şi să administreze proprietăţile presupuse a fi abandonate în anii haotici de după Revoluţia Islamică din 1979 şi să direcţioneze cea mai mare parte a încasărilor către organizaţii caritabile, potrivit digi24.ro.