Cine este omul de afaceri constănțean care cumpără mall-uri în New York?!

m***e lache şi Lolo Bulo v-au dat la hândel

Asta sigur era vreun turnator la secu, de unde a facut avere?,

Vrajeli promovati tot descultii

Ce se întâmplă ilegal la Renașterii 16, va rog?

Autoritatile din Constanta ,sa vina pe Renasterii nr 16 ,unde se intimpla nelegiuiri.Oare este legal?

Mulți turci au venit in r*mânia rupți de sărăcie și acum fac pe domnii . Constanta București etc sine rad in mustață ca suntem fraieri !

Prietene interneaza-te rapid.

Și ce va mira atâta? La ce preturi avem în r*mânia, sunt aproape ca afara dacă nu mai scumpe

De unde dracu’ or avea unii atâția bani…?! Și cum o fi sa puți de bani…?! Unii se nasc pur și simplu cu norocul asta. Mie îmi trebuie 50.000 euro și n-am de unde și unii se scobesc in dinti cu banii ăștia la micul dejun, așa, in scârbă. Tare mi-as fi dorit și eu o părticică din bafta lor.

Omer este sageata serviciilor turce stie toata lumea. De unde pana unde de la un amarat care a avut o fabrica de saci in Constanta brusc marele cumparator si vazator de Malluri. Sa ne lase, romanii nu sunt p****i chiar daca isi ba singuri joc de ei si de tara.

a\e :ilTiilff :i:hlT :,;n ;:'"*:n rumea' a SI-fb, l::n::i-.lnrqat si cinte cu cetera si neamqurui 5\> -t Dtilltdo,,i, achematpe Moise gii-aporuncit: Tu si scrii o lege; gi cind va veni vremea, si pui pe farisei si ristigneasci pe fiul meu cel prea iubit Iisus; gi dupi aceea si induragi multndcaz gi prigonire; iar pentru aceasta eu am si las si curgi spre voi banii ca apele. A chemat pe ungur cu degetul gi i-a ales, din cite avea Pe lAngi sine, jucdrii: Iaca, dumitale i1i dau boftori ;i pinteni ;i rigini sd-qi faci sfircuri la mustiqi; si fii fudul gi s5-qi placi petrecerile cu sotii. S-a inf;fgat gi turcul: Tu si fii p***t; dar si ai putere asuPra altora, cu sabia. Sirbului i-a pus in mini sapa. Pe rus l-a invrednicit si fie cel mai beliv dintre toli gi si se dovedeasca bun cergetor gi cAntire t, la iar mar oace. A poftit pe boieri 9i domni la ciubuc ;i cafea: Miriilor voastre vi-i dat si triiqi in dezmierdare,, rdutate gi, ticiloqie; pentru care si faceqi bine si punegi a mi se zidi biserici si rninistiri. 14 MIHAIL SADOVEANU Laurmd" au venit si muntenii s-au ingenuncheat la scaunul tmpirnfei. Domnul brr-rr.r.r, s-" rrit"t la ei cu mili: - Dar voi, nicijitilor, de ce agiintirziat? - Am intirziat, Prea Slivite, cici suntem cu oile gi cu asinii. Umblam domol; suim poteci oable gi coborim pripistii. Aga ostenim zi gi noapte: ticem, gi dau zvon numai tdlincile. Iar asezdrile nevestelor gi pruncilor ne sunr la locuri strimte intre stinci de piatrd,. Asupra noasffA fulgeri, trisnegte 9i bat puhoaiele. Am dori stipiniri largi, cimpuri cu holde gi ape line. - Apoi ati venit cei din urmi, zice Domnul cu pirere de riu. Dragi imi suntegi, dar n-am ce vi face. Rimineqi cu ce aveti. Nu vi mai pot da intr-adaos decit o inimi ugoari ca si vi bucuraqi cu al vosrru. Si vi. pari toate bune; si vie la voi cel cu cetera; gi cel cu biutura; gi s-aveqi muieri frumoase gi iubege. Povestea asta o spunea uneori Nechifor Lipan la cumitrii ;i nunqi, la care in vremea iernii era nelipsit. Zice el c-ar fi invagat-o de la un baci bitrin, care fusese jidov in tinereqi, gi binevoise Dumnezeu a-I face si. cunoasci credinla cea adevdratd. Acel baci gtia gi altele gi cunostea si slovi, lucru de mare mirare intre ciobani. De la el Lipan deprinsese si unele vorbe adinci pe care le spunea cu inteles la vreme potriviti. - Nimene nu poate siri peste umbra lui. - Ce vrei si spui cu asta ? il intreba nevasti-sa Vitoria, privindu-l piezig. - Spun gi eu o vorba celor care au urechi de artzit. Nevasta inqelegea ceva dar era binuito are ca orice femeie si 1 . v er deprinsd si risari la orice intepituri. - A fi cum spui, bddicir; dar cel ce spune multe gtie puqine. - Asta pentru cine-i ? se risucea Lipan. - Asta-i pentm inqelepqi gi cirturari. BALTAGUL 1,5 - A;" ? $i mn rog, cine-i ingelept gi cirturar ? - Cine si fie ? intreabe-mi ;i nu qi-oi putea spune. - Mei femeie, tu iar caufi pe dracu'! - Ce si-l caut, ca-i de fagd! $i de poveste gi de asemenea vorbe iuqi, Vitoria, nevasta lui Nechifor Lipan, isi aducea aminte stind singuri pe prispi, in lumina de toamni gi torcind. Ochii ei cdprii, in care parci se rdsfringea lumina castanie a pirului, erau dugi departe. Fusul se invirtea harnic, dar singur. Satul risipit pe ripi sub pidurea de brad, cisuqele sindrilite intre garduri de rdzlogi, piriul Tarciului care fulgera devale intre stinci erau cdzute intr-o neguri de noapte. Acei ochi aprigi gi inci tineri cdutau zdri necunoscute. Nechifor Lipan plecase de-acasi dupi nigte oi, la Dorna, g-acu Sfintu-Andrei era aproape gi el inci nu se Nw BALTAGUL 17 intorsese. in singuritatea ei, femeia cerca sd pdtrunda p6,ni,la el. Nu putea si-i vadi chipul; dar ii auzise glasul. Intocmai asa spunea el povestea; femeia ii adiogase numai puqine cuvintJdespre cimpuri, holde gi ape line. Aceste vorbe erau ale ei,izvorite dintr-o doringi, gi, repetindu-le in gind, ochii i se aburira ca de lacrimi. Viala muntenilor e grea; mai ales viaqa femeilor. Uneori stau viduve inainte de vreme, ca dinsa. Munteanului i-i dat si-gi cigtige piinea cea de toate zilele cu toporul, ori cu caga. Cei cu toporul dau jos brazri din pndure gi-i duc la apa Bistriqei; dupi aceeaii fac plute pe care le mindpdnd,la Galaqi, la marginea lumii. Cei mai vrednici intemeiazd" stini in munte. Acolo stau cu Dumnezeu ;i cu singurdtagile,pini ce se impuqineazl' ziua. Asupra iernii coboari la locuri largi gi-9i pun turmele la iernap in belqi. Acolo-i mai u;oari uinq^iq-:^"olo ar fi dorit ea si triiJsci, numai nu se poate din pricini cavara-i prea cald s-afard, de asta, munteanul are ridecini la locul lui, ca gi bradul. Nechifor Lipan s-a ardtat totdeauna foarte priceput in megtegugul oieritului. Stinile i-au fost bine rinduite gi ciobanii ascultitori. Bacii nu gtiau numai istorisiri, ci cunogtea:u taina laptelui acnr g-a brinzeide burduf. ii rreneau scrisori gi cereri de departe, din nigte tirguri cu nume ciudate. Ca si i le dezlege, Lipan se ducea la pirintele Dinild, dupi aceea trecea pe la cri;mi si beie un pahar cu alqi munteni ca gi dAnsul, vrednici tovardgi in treburi de acestea. Cum se simlea pe Tarciu in sus ci lui Nechifor i-a cdzutveste cu parale, rdsareau la crigma lui domnu' Iordan ;i liutarii, parcd, i-ar fr adus haitul. Omul se intorcea tirzht acasd",insi cu chef. Femeia gisea de cuviinqi si se arate supirati. -Iar se olerdsc in tine cei gapte draci ! ii zicea rizind Nechifor gi-gi mingiia mustaqa groasi adusi a oaIi. La mustaqa aceea neagri gi la ochii aceia cu sprAncene aplecate gi la toati 18 MIHAIL SADOVEANU infdqigarea lui indesati si spitoasa, Vitoria se uira ascutit si cu indirjire, cd,ci era d.agostea ei de d,oudzeci si mai bine de ani. Asa-i fuses e dragin tinerega Lipan, aga-i era drag s-acum, cind ayeal copii mari cit dAn;ii. Fiind ea asa de aprigi gi indirjiti, Lipan socotea numaidecit ca a venit vremea sa*i scoata unii din demonii care o stapineau. Pentru asta intrebuinqa doui maistrii pulin deosebite una de alta. CeaintAi se chema bdtaie, iar a doua o bitaie ca aceea ori o mama de bitaie. Muierea indura fd,ra,sd, crAcneasci purerea omului ei si riminea neinduplecata, cu dracii pe care-i avea; iar Nechifor Lipan igi pleca fruntea gi ardta mare parere de riu ;i jale. Pe urma lumea li se parea iar buna _si uqoard., dupi rAnduiala lui Dumnezeu din povestea baciului care fusese jidov. Avere aveau cit le trebuia: pocldzi in casi, piei de miel in pod; oi in munre. Aveau gi parale srrinse inti-un cofiiel cu cenusi. Fiindu-le lehamite de lapte, brdnza qi carne de oi sfirtecate de lup, aduceau de la cAmpie legume. Tot de la cimpii largi cu soare muk aduceau fein; de pipugoi. IJneori se ducea Vitoria singuri si o incarca in desagi pe cinci ciluqi. Pe cel din frunte cdldrea ea b;rbategte; ceilalqi veneau in urma cu capetele plecate gi cu friiele legate de cozile celor dinainte. Din sapte prunci cu cAt ii binecuvAntase Dumnezet)) le rimiseseri. doi. Cinci murisera de pojar ori de difterie; numele gi imaginile li se uitasern gi li se amesrecaseri cu florile, cu fluturii ;i mieii anilor. La cer rdmasi, amAndoi se uitau cu plicere. Lipan dezmierda mai mult pe fatd, care era mai maie gi avea numele Minodora, asa cum auzise el de la o maici de la Agapia gi-i placuse; iar pe fliciuag il chema Gheorghiga gi maica-sa il ocrotea si-l apdra de cite ori in ochii lui Lipin erau nouri de vreme rea. Gheorghiqn era numele care placuse Vitoriei, cdci era numele cel adevd,rat si tainic al lui Nechifor Lipan. Acest nume BALTAGUL 19 i-l rostiseri preotul gi ninagii la sfAntul botez, cind il luminaseri "u ^gii^t^i gi cu mir intru credinqa cea adevdrati. insi intr-al patrulea an al viegii se bolnivise de hidropicd. gi atita slabise incAt au fost poftiqi preo{i de i-au ficut sfintele masle. Atuncea, dupi masle, a venit gi qiganca ceabdtrina aluiLazar Cobzaru, gi maici-sa i l-a vindut pe fereastri luind pre! pentru el un banul de aramb,. Primindu-l de la mama lui, Cobzdrrta i-a suflat pe frunte descintind, ;i i-a schimbat numele, ca si nu-l mai cunoasci bolile si moartea. De-atuncea r-a rdmas numele Nechifor; dar cind n-o avzea nimeni qi erau singuri, Vitoria it zicea, cu anumit glas, tot Gheorghiqd. Acel glas de dulceaqi il avea ;i fecioragul. Gheorghiqi coborise cu ciobanii, cu oile, cu asinii gi duleii la vale laiernat, intr-o balta aJijiei, intr-un loc care se chema Cristegti, nu departe de tirgul Iagi. Acolo avea sd steie, dupa porunca lui Nechif or, pinl. ce-a veni el singur si pliteasci stuhul perdelelor, fAnul gi simbriile. Trecuse vreme gi Nechifor nu diduse semn nici acolo, ca si se intoarci mdcar feciorul. ii venise c-o siptimAni in urmi scrisoare pe care o dezlegase tot pirintele Diniln. Fliciul dedea rispuns c5, agteaptl' pe tatil siu cu paralele, ca sa impace pe ciobani gi pe stipinul bilqii. ,,Iar oile sunt bine sinitoase, adaogea el, gi noi, din mila lui Dumnezeu, asemenea; ;i vremea-i inci buni gi ni-i dor de casi. Sirut mina, mami; sarut mina,tatl.." Asta era scrisoarea lui Gheorghiqe gi Vitoria o gtia pe de rost. Vra sd" zicd, Nechifor Lipan nu se aritase nici acolo. Care pricini putea sa-l intirzie ? Mai gtii ! Lumea asta-i mare si plini de riutiqi. A treia zi dupit scrisoarea lui Gheorghiqi pogtagul sunase iar din trimbiqi in prund gi Vitoria coborise la piriu, ca si mai primeasci un rivag. Acesta era un rispuns de la baciul 20 MIHAIL SADOVEANU Alexa, scris de beiat. Slova eru abdiatului dar vorbele erau ale baciului Alexa. ,,Precit am inteles, stipini, din epistolia pe care ai trimes-o lui Gheorghiqi, egti tot singuri acasd; iar Nechifor Lipan stipinul nostru g-al oilor nici pe aici nu s-a ardtat. Asa ci noi avind musai nevoie de paralele pentru simbrii gi hrana dobitoacelor si a noastri, si faci bine si ne trimeti. Dai in tirgla Piatra paralele la pogti si acei de acolo scriu la pogt; la Ia;i si ne pliteascd noud atigia gi atigia bani ;i dupd, aceea se intilnesc ei si se socotesc ce-au dat s-au luatrtreabalor. Asta-i buni rinduial; si-mi place, nu-i nevoie si faci drum cdlarepin-aici, nici lotrul nu te pradd,.Iar dacd" socoli altfel, scrie porunci feciorului si vindem unele din oile cele bitrine. Tot trebuie si vie Nechifor Lipan stipdnul, s-aduca oile pentru care stim c-a plecat la Dorna." Ce putea si fie cu omul ei ? Numai de la dinsul nu primise scrlsoare. in ajun se bucurase o clipi. Postasul trAmbitase iar. Cu cartea pogtali in mini, Vitoria gribise la pirintele Ddnili. Poate e ceva dinspre parqile Dornei. Nu era dinspre pirqile Dornei. Era de-aproape, de la Piatra. Pirintele Danili rddea, siltindu-gi burta. Ascultind, obrajii Vitoriei s-au imbujorat de rugine. $i pe asta acuma o ttie pe de rost gi-i vede ingera;ii aripagi si incununali cu trandafiri. Cartea pogtali cu poze era adresati domnigoarei Minodora Lipan. Frunzuliyd de moltor, Te iubesc $ te ador, Ghipd C. Topor. Vra si zicd,, feciorul dascilului Andrei, care face slujba militiriei la Piatra, tot nu se astampari ;i tulburi minqile BALTAGUL 21, fetei. Vinovat e gi el; vinovati e gi maica-sa disciliga, cdreia are si-i spuie ea cele de cuviinqi; vinovati mai ales trebuie si fie hiitugca asta de fati" care trage cu coada ochiului in roare parqile. Cum s-a intors acasd., i-a bitut din picior, a judecat-o ;-a osindit-o cu vorbe amdrite si ascutite: - Asta-i grrja ta acuma, fata, sd-mi faci asemenea rusine, si riminem de risul satului ? Acuma ai ajuns domnigoari ? - Asta nu-i nicio rusine, mimucS; acuma aga se spune. - Apoi stiu eu; acuma vi strimbati una la alta si nu va mai place catrinqa gi cimesa; 9i vd ung la inimi liutarii cind cinta cAte-un vall nemlesc. Iti arit eu coc, valq ;i bluzl, ardd,-te para focului si te arda ! Nici eu, nici bunica-ta, nici bunici-mea n-am gtiut de acestea - ;i-n legea noastri trebuie si triie;ti gi tu. Altfel iqi leg o piatri de git;i te dau in Tarciu. Nu-s eu destul de ndcdjita c-am rdmas singuri asupra iernii gi nu mai gtiu nimica de tatd-tiu; acuma am ajuns s-aud pe popi cetind lucruri rusinoase. Dar evanghelia asta i-a voastra, nu-i a lui. - Aceea-i scrisoarea mea ? intreabi cu vicienie fata. - Care scrisoare ? - Aceea pe care ai pus-o la oglindi. - Igi arat eu lie scrisoare. Du-te si vezi de trage pini in sara in fugal;i lina pe care ti-am pregitit-o. $i si te mai prind ca dai gunoiul afarain fata soarelui, cum arfd,cut azr, cl,-ti pun la glt doui pietre de cite cinci oci. N-ai mai inviqat rinduiala ? Nu mai gtii ce-i curat, ce-i sfdnt gi ce-i bun de cAnd iqi umbli gargiuni prin cap si te cheami domnigoari ! ! Astfel s-a frimintag fard sa i se aline gindurile qi fara sa primeasci vreo veste de unde astepta. in noaptea asta, cdtrd. zori, a avvt cel dintii semn, in vis, care a impuns-o in inimi g-a tulburat-o ;i mai mult. Se fd,cea ca vede pe Nechifor Lipan calare, cu spatele intors cdtrl" ea, trecind spre asfinqit o revirsare de ape. II thRC oarele bdtea de cdtrl. amiazi de pe qancul Magurii. SRVII sunt mai 'egri decdide oticei. Da, asraeraopdrere, \aYC/ cdci sub soare lunecau pilcuri de nouri alburii. Vremea eru cdlduqa gi abia adiavdntuladucind in ogradi, ca pe ni;te fluturi tirzii, cele din urmi frunze de salcie gi mesteacin. Se a;;zird" pe drumug or talanci cunoscute. Venea Mitrea argatul cu cirdigorul de oi gi cu cele doui vaci. Vitoria il auzi rd,cnind gi suduind incurcat, aga cum ii era obiceiul, pe cindvdra animalele in qarcurile lor pe poarta din fundul gospoddriei spre munte. Lisind la o parte furca, femeia chemi cu glas cdntat: - Minodora, fatd,heit * Aud, mimuci, rispunse fata din gandramaua din dosul casei de sub piretele de la miazdnoapte. - Las6., fata, fuEaldii gi cauti qi de altele. Vnd ci vine argatul inainte de vreme. Trebuie si se fi intimplat ceva. Fata se ariti sprinteni, cu cimaEi albe gi catrinqd neagrl, vristati rog. Purta pirul impletitin cununa, fere nicio broboadi, dupi rinduiala fecioarelor. Era desculqi, ciuboqelele cu potcoave. galbene gi cu virful de glang, cumpirate de la Gheorgheni le qinea numai pentnr hori gi nunli gi pentru drumurile la tirg. - Ti. nu !i-i foame ? intrebi Vitoria oftind 9i privind intr-o pafte a\intit. N N- i: 24 MIHAIL SADOVEANU - Nu mi-i foame, rispunse rizind fata. La cine te ui1i, mimuci ? il vezi pe tata? - il vad, rispunse nevasta suspinind. Cine gtie pe unde va fi fiind, singur gi fl5mind. Dd,fugalafintina gi adi apd. AgA'gFt focul 9i pune ceaunul de mimiligi. Cauta in cuibare vreo doui oui. Scoate nigte brinzi in scifiqi. Pentru argat cautd de cea mai iute. - indati, mimuci, raspunse fata lepiind prin bitituri gi smuncind cofa goald. de pe fundul ei. Mitrea se strecure in ogradd piezig, pe portifa vitelor. Era un om fdrd,virstd", scund 9i cu ochii gtergi. Zimbeaincremenit cu obrazu-i spin. Ducea din cind in cnnd o mini cu gheare ?n piru-i rogcat, buhos gi bitucit. - Ce s-a intimplat, Mitre ? - Cum? - Ce s-a intimplat ? - Nu s-a intimplat nimica. - Atuncea de ce ai venit aga devreme acas6? -Ha? - De ce ai venit aga devreme acasa ? - Apoi am vdzut ci pogoari algi oameni din poieni oile gi vacile; le-am pogorit ;i eu. Zice cd are si vremuiasca. - Cine spune asta ? - Spun oamenii. Am vizut ;i eu dumbrivencile zburind in cirduri spre soare. Se duc de unde-s ele. Dar mai ales m-am uitat la un nour cdtra Ceahhu. Nouru acela-i cu bucluc. De-acu vine iarna. $i eu te poftesc pe dumneata, stipini, si-mi dai tohoarci gi ciciuli gi piele pentru o pireche noui de opinci. De-acu-i gata.intii are si viscoleasci; pe urmi au si prindi aurla lupii in fundul ripilor. Mitrea vorbea bolborosit gi din fundul gitlejului. Pomenind de iarni gi de lupi, se holba fioros. Vitoria simqi un BALTAGUL 25 fior prin spate. Minodora aqezd cofa cu apd" la locul ei 9i incepu a rAde. - Am auzit c5, te-nsori, bade Mitre. -Ha? - Am atzit cd te-nsori. - Da' nu ma mai insor nici pe dracu'. Unde-i norocul acelat M-ag mulpmi gi c-o vadand, ori cu una care a fdcut copil de fata mare. Dar pind. n-oi avea oi destule, nu gisesc' Azi ii lumea rea gi femeile-s fudule. Da' nu-mi da{ ? - Ce si-qi dim ? - Apoi si-mi daqi tohoarci, opinci gi ciciuli, ci de-acu se cheama ca vine rarna. Stipina strinse din umeri. Omul se agezd mormiind pe colqul prispei. Fata aqalase grabnic focul la va:;r.a de afatd, umpluse ceaunul cu apd" gi-l asezase pe pirostrii . Zvitlisein el un pumn de fiine; presirase sare. Deodati vintul trecu $uquind prin crengile subqiri ale mestecenilor din preaimd. Pidurea de brad de pe Migura clipi din cetini gi dndu gi ea zvon. innlqind fruntea, Vitoria simqi adiere rece dinspre munte. $uviqele castanii din jurul frunqii i se zbaturi. Clipi din ochi, silindu-se oarecum si se trezeasci deplin' Pe toati costiga, in gospoderiile rdzlete, se a:uzeav chemiri gi ingini.ri de glasuriC3nii incepeau sd zdpaiasca. Coloanele de fum se aplecau imprigtiindu-se pe faqa pimintului. - intr-adevir, se tulburi vremea, grii gospodina gribit. Trebuie si ne mutim in casi. Treci, fati, inliuntru gi fi focul in horn. Cu migciri iu1i, fata apucd" ticiunii si trecu in tindi. Aburi subgiri inviluiri soarele. Apoi nouri suird cu hirnicie dinspre muntele cel mare