Cine este Tamas Sulyok, noul președinte al Ungariei?
Cine este Tamas Sulyok, noul președinte al Ungariei?
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestUngaria, care a pierdut-o pe emblematica preşedintă Katalin Novak după ce aceasta a acordat o graţiere într-un scandal de abuz asupra copiilor, i-a ales luni succesorul în parlament în încercarea de a pune capăt scandalului, relatează AFP şi Reuters.
Tamas Sulyok, un jurist în vârstă de 67 de ani care a condus Curtea Constituţională din 2016, a depus jurământul în urma votului şi va prelua funcţia pe 5 martie. În Ungaria, preşedintele are un rol ceremonial.
Prima femeie care a ocupat această funcţie în Ungaria, Katalin Novak, aleasă în martie 2022, a demisionat în urmă cu două săptămâni, recunoscând o „greşeală” în decizia de graţiere a complicelui unui pedofil. Prim-ministrul Viktor Orban, care se confruntă cu cea mai gravă criză politică de la întoarcerea sa la putere în 2010, a descris el însuşi plecarea acestei apropiate drept un „coşmar”.
Opoziţia a denunţat alegerea lui Tamas Sulyok, spunând că este un candidat fără anvergură politică, iar câteva mii de persoane au demonstrat duminică la Budapesta pentru a cere ca şeful statului să fie ales prin vot universal direct. Orban speră să pună astfel capăt scandalului, care a scos zeci de mii de oameni în stradă la jumătatea lunii februarie, o mobilizare la o scară nemaivăzută de un deceniu, notează sursele citate de Agerpres.
„Unitatea naţională a fost zdruncinată de această decizie” de graţiere, a declarat liderul naţionalist la radio săptămâna trecută, adăugând că doar demisia lui Novak şi instalarea unui nou preşedinte ar putea „restabili unitatea”.
El a promis, de asemenea, să consolideze legislaţia privind protecţia copiilor, inclusiv să solicite „teste care evaluează stilul de viaţă, devianţa sexuală şi aptitudinea psihologică” a celor care lucrează cu minori, potrivit digi24.ro.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.