Cine sunt constructorii care au făcut cele mai mari stadioane din România din ultimul deceniu
Cine sunt constructorii care au făcut cele mai mari stadioane din România din ultimul deceniu
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestStadioane precum Steaua, Giuleşti, Arcul de Triumf, fiecare cu câteva mii sau chiar zeci de mii de locuri, au avut în spate companii locale - unele de renume, altele mai puţin cunoscute în piaţă. Împreună, cele şase proiecte care reprezintă investiţiile majore ale CNI, cu investiţii de peste 20 de milioane de lei fiecare, cumulează aproape 100.000 de locuri.
Alex Erbașu și Cristian Erbașu
Astfel, stadioane precum Steaua, Giuleşti, Arcul de Triumf, fiecare cu câteva mii sau chiar zeci de mii de locuri, au avut în spate companii locale - unele de renume, altele mai puţin cunoscute în piaţă. Împreună, cele şase proiecte care reprezintă investiţiile majore ale CNI, cu investiţii de peste 20 de milioane de lei fiecare, cumulează aproape 100.000 de locuri.
Cel mai amplu stadion făcut cu bani publici este stadionul Steaua, cu o capacitate de peste 31.000 de locuri, pentru care CNI a alocat o investiţie de 417 milioane de lei. De construcţie a fost responsabilă asocierea Construcţii Erbaşu - Concelex - TerraGaz Construct. Construcţii Erbaşu şi Concelex sunt două companii care au mai lucrat şi la alte proiecte împreună, fondatorii acestora - Cristian Erbaşu şi Daniel Piţurlea - fiind de asemenea asociaţi într-un proiect imobiliar, Arbo Residence din Mogoşoaia, cu peste 1.100 de locuinţe. În ceea ce priveşte TerraGaz Construct, aceasta este o firmă din Otopeni, deţinută de trei acţionari români, având în portofoliu proiecte precum autodromul Titi Aur, Clinica de Chirurgie Cardiovasculară Pediatrică Grigore Alexandrescu şi Piaţa Sudului.
Acelaşi consorţiu de firme s-a ocupat şi de stadionul Giuleşti Valentin Stănescu, cu aproximativ 8.200 de locuri, o investiţie de circa 145 de milioane de lei. Construcţii Erbaşu şi Concelex au mai lucrat împreună şi la stadionul municipal Turnu-Măgurele, conform zf.ro
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.