Ciolacu: Am stabilit depunerea sesizării pe conflictul juridic de natură constituţională privind desemnarea premierului
Ciolacu: Am stabilit depunerea sesizării pe conflictul juridic de natură constituţională privind desemnarea premierului
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestMarcel Ciolacu
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului vor depune la CCR o sesizare pe conflictul juridic de natură constituţională privind desemnarea premierului, a anunţat, luni, preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, lider interimar al PSD.
"Am avut o şedinţă prelungită cu colegii din teritoriu, ne-am făcut strategia pentru această mascaradă cu propunerea prim-ministrului desemnat, prim-ministrul demis, nici noi nu ştim bine cum să ne adresăm domnului Orban în acest moment. Am stabilit depunerea sesizării de către preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului pe conflictul juridic de natură constituţională. Vom aştepta răspunsul Curţii, chiar dacă nu stopează demersul. Nu este pentru prima oară când Guvernul Orban vine cu anumite invenţii. Măcar suntem datori românilor ca aceste lucruri să nu se mai întâmple în viitor", a declarat Ciolacu, la finalul Comitetului Executiv al PSD, care a avut loc la Palatul Parlamentului.
El a adăugat că a răsfoit programul de guvernare "al Guvernului pe care nu îl va vota nimeni".
Preşedintele României încalcă voinţa Parlamentului nominalizându-l drept premier pe Ludovic Orban, pentru că forul legislativ tocmai i-a retras încrederea acestuia prin recenta moţiune de cenzură, se arată în sesizarea la Curtea Constituţională.
Conflictul juridic de natură constituţională între preşedinte şi Parlament constă în exercitarea în mod discreţionar a atribuţiilor preşedintelui, astfel cum acestea sunt reglementate de Constituţie, de desemnare, în data de 6 februarie, a candidatului Ludovic Orban la funcţia de prim-ministru, se menţionează în document.
În sesizare se arată că desemnarea lui Orban la funcţia de prim-ministru a fost făcută "cu încălcarea, în mod direct sau indirect principiilor sau dispoziţiilor constituţionale". În acest sens, au fost încălcate: "principiul colaborării loiale între instituţiile publice, derivat din art. 1 alin. (4); obligaţia constituţională de a veghea la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice, înscrisă în art. 80 alin. (2) teza I; obligaţia constituţională de a exercita funcţia de mediere între puterile statului, înscrisă în art. 80 alin. (2) teza a II-a", se susţine în sesizarea preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului.
"De asemenea, prin acest demers, Preşedintele României a nesocotit şi a deturnat de la scopul prevăzut de legiuitorul constituant dispoziţiile imperative înscrise în art. 114 alin. (2) din legea fundamentală, potrivit cărora Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea proiectului de lege, a fost votată în condiţiile art. 113. Nominalizându-l drept premier pe Ludovic Orban, Preşedintele României încalcă voinţa Parlamentului, care tocmai i-a retras încrederea acestuia prin recenta moţiune de cenzură. Respingând propunerea de premier formulată de o majoritate parlamentară, Preşedintele României va declanşa, astfel cum a declarat, un conflict juridic de natură constituţională, împiedicând formarea unui Guvern, cu scopul declarat de a dizolva Parlamentul şi de a ajunge la alegeri anticipate", mai precizează documentul.
Potrivit documentului, art. 89 alin.(1) din Constituţia României, republicată, prevede dizolvarea Parlamentului ca mijloc de rezolvare a crizei guvernamentale, nerezolvată de către Parlament ca urmare a faptului că nu acordă votul de încredere unui Guvern, după două încercări eşuate şi împlinirea unui termen de 60 de zile, scopul fiind alegerea unui nou Parlament care să poată rezolva criza, iar preşedintele României încalcă aceste dispoziţii, "declarând deschis că are ca scop alegeri anticipate, folosind ca mijloc nerezolvarea crizei guvernamentale mai mult de 60 de zile", se mai argumentează în sesizarea la CCR.
"Odată cu soluţionarea conflictului juridic de natură constituţională, semnalăm că este necesar, totodată, a se stabili conduita la care autorităţile publice implicate trebuie să se conformeze pentru a fi în concordanţă cu prevederile constituţionale", se mai menţionează în text, potrivit Agerpres.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News