Coaliţia VotCorect - alegeri 9 iunie: Competitivitatea a fost redusă de coalizarea principalelor partide aflate la guvernare

Competitivitatea la alegerile din 9 iunie a fost redusă de coalizarea principalelor partide aflate la guvernare, iar modificarea legislaţiei electorale cu "foarte puţin" timp înainte de scrutin a defavorizat unii dintre competitori, se arată într-un raport publicat de Coaliţia Vot Corect.

"Alegerile din 9 iunie au reprezentat un proces cu opţiuni electorale multiple, însă competitivitatea a fost redusă de coalizarea principalelor partide aflate la guvernare. Modificarea legislaţiei electorale cu foarte puţin timp înainte de alegeri a defavorizat unii dintre competitori şi a redus transparenţa procesului. Autorităţile au organizat procesul în mare parte eficient, însă procedurile complexe şi contestate legate de numărarea voturilor şi centralizarea rezultatelor au afectat încrederea publică în proces", potrivit principalelor concluzii ale raportului final de observare a alegerilor din 9 iunie realizat de VotCorect.

Conform documentului, cadrul legislativ pentru organizarea alegerilor europarlamentare şi locale este unul complex şi a fost şi mai mult încărcat prin emiterea OUG 21/2024, precum şi a numeroase decizii ale Biroului Electoral Central şi Autorităţii Electorale Permanente.

"Acest cadru legislativ neunitar a creat confuzie atât în rândul alegătorilor, cât şi în rândul persoanelor implicate în organizarea alegerilor. Legislaţia electorală şi-a arătat limitele, iar lipsa unui Cod Electoral a fost evidentă. Aprobarea unor reglementări cu potenţial de neconstituţionalitate şi care încalcă principii internaţionale, contestate public de societatea civilă şi o parte dintre competitori, a afectat organizarea alegerilor. Noile reglementări aprobate prin OUG 21/2024, care sunt specifice numai pentru aceste alegeri, şi lipsa unor planuri pentru introducerea lor ca permanente în legislaţia de bază pentru alegerile viitoare limitează coerenţa procesului şi creează confuzie", susţine coaliţia.

Potrivit acesteia, procesul a fost organizat "în mare parte eficient", cu excepţia "notabilă" a numărării voturilor şi centralizării rezultatelor.

"BEC a emis un număr mare de hotărâri pentru a uniformiza anumite aspecte ale procesului, dar, respectând limitele atribuţiilor sale legale, nu ar fi putut să rezolve în totalitate discrepanţele din cadrul legislativ neunitar şi lacunar, insuficient suplimentat de OUG 21/2024. Hotărârile BEC, agendele şedinţelor publice şi documentele aferente acestora au fost publicate cu promptitudine pe pagina de web, dar faptul că şedinţele nu au fost publice a redus transparenţa procesului. Modul de formare a birourilor electorale a fost modificat prin OUG 21/2024 cu mult mai puţin timp înaintea alegerilor decât recomandă Codul de bune practici în materie electorală al Comisiei de la Veneţia; în plus, modificarea a restrâns reprezentarea politică, dezavantajând partidele care ar fi avut reprezentare mai crescută la alegerile locale şi partidele care nu aveau reprezentare în Parlamentul European în 2019. Informarea alegătorilor a fost limitată, în ciuda unui număr semnificativ de modificări legislative şi de ordin practic. A existat o confuzie la nivelul publicului privind rolul fiecărei instituţii şi modul în care se centralizează rezultatele", mai explică Coaliţia VotCorect în raport.

În privinţa înregistrării alegătorilor, documentul menţionează că transparenţa procesului de stabilire a adreselor de reşedinţă a fost scăzută.

"Majoritatea interlocutorilor Vot Corect şi-au exprimat în general încrederea în acurateţea Registrului Electoral şi listelor electorale. Campania pentru înregistrarea activă a alegătorilor comunitari pentru alegerile europarlamentare a fost restrânsă; cu toate că Autoritatea Electorală Permanentă a publicat un set de instrucţiuni, diseminarea acestuia a rămas limitată. Mecanismul care asigură schimbul de informaţii între statele membre UE cu privire la alegătorii care sunt înscrişi în listele electorale ale altui stat are nevoie de îmbunătăţiri pentru a deveni mai eficient. Pentru alegerile locale, campania de informare cu privire la obţinerea vizei de reşedinţă a fost mai degrabă limitată, având în vedere noutăţile legislative şi potenţialul impact asupra unui număr mare de alegători. Transparenţa procesului de stabilire a adreselor de reşedinţă a fost scăzută, în condiţiile în care creşterea semnificativă a înregistrărilor înainte de alegeri e o problemă recurentă în anumite circumscripţii. Datele privind numărul crescut de voturi pe liste suplimentare la locale pot indica o posibilă manipulare prin înregistrarea de alegători pentru a obţine voturi în unele localităţi care au o populaţie relativ scăzută şi unde astfel de practici pot avea impact", mai indică raportul.

Conform acestuia, procesul de înregistrare a candidaţilor la europarlamentare este "restrictiv", implică un număr foarte ridicat de semnături de susţinere, ceea ce afectează competiţia electorală, iar verificarea semnăturilor de susţinere rămâne "formală".

"Înscrierea în cursa electorală inopinată şi fără o campanie prealabilă a unor candidaţi sau partide ridică semne de întrebare privind integritatea modului de colectare a datelor, fapt care se poate răsfrânge asupra scăderii încrederii publice în procesul electoral. La alegerile locale s-a remarcat o scădere a numărului de liste care nu includ candidaţi de ambele sexe faţă de anul 2020, după cum cere legea, însă faptul că au fost acceptate de către birourile de circumscripţie contrar legii rămâne o problemă. Deşi numărul candidatelor a crescut faţă de ultimele alegeri locale, participarea femeilor în alegeri, pe locuri eligibile, rămâne scăzută. Posibilităţile de contestare a candidaturilor, mai ales la alegerile locale, rămân limitate mai ales din cauza termenelor scurte, dar şi a transparenţei reduse a datelor publicate. Accesul la date despre candidaţi rămâne limitat, legislaţia este învechită, iar BEC nu a luat măsuri pentru creşterea transparenţei invocând principiul publicităţii minime a datelor", mai susţine VotCorect.

De asemenea, potrivit raportului, suprapunerea celor două tipuri de alegeri a evidenţiat mai degrabă teme de campanie legate de scrutinul local, iar activitatea politică s-a concentrat în jurul competiţiei pentru aceste mandate.

"În mod regretabil, campania a fost marcată şi de unele incidente violente, inclusiv unul grav chiar în ziua alegerilor. Încercări de manipulare a electoratului au fost identificate în publicarea frecventă a unor sondaje de opinie cu rezultate foarte diferite, care au fost criticate de sociologi ca lipsite de credibilitate, neprofesioniste şi bazate pe metodologie defectuoasă. Metodele de promovare electorală de către competitorii electorali în timpul campaniei rămân limitate, iar legislaţia actuală favorizează modelul prin care partidele care au resurse semnificative se pot promova înainte de începerea campaniei electorale, într-un mod netransparent. Afişajul prin panotaj, singurul permis în campania propriu-zisă, este considerat ca o metodă cu un impact foarte redus, iar la aceste alegeri au fost observate numeroase încălcări ale legislaţiei privind utilizarea afişelor electorale", se mai arată în document.

Coaliţia VotCorect este formată din Expert Forum, Centrul pentru Resurse Civice, Asociaţia Civica, Centrul pentru Studiul Democraţiei, Rădăuţiul Civic şi Observatorul Electoral. Aceste organizaţii au acreditat peste 800 de observatori în ţară şi străinătate, care au trimis prin aplicaţia Vote Monitor, dezvoltată de Code for Romania, informaţii din 925 secţii de votare.