Conflictul juridic dintre Guvern și Parlament pe Legea Bugetului, pe masa CCR. 10 ianuarie - termenul pentru punctele de vedere
Conflictul juridic dintre Guvern și Parlament pe Legea Bugetului, pe masa CCR. 10 ianuarie - termenul pentru punctele de vedere
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestCurtea Constituțională a fost sesizată, luni, în baza art.146 lit.e) din Constituția României, cu privire la conflictele juridice dintre Parlament și Guvern pe Legea Bugetului de stat și Legea bugetului asigurărilor de stat. Sesizările la CCR au fost formulate de către Președintele Senatului și Președintele Camerei Deputaților. 10 ianuarie 2020 este termenul pentru ca părțile aflate în conflict să își exprime, în scris, punctul de vedere asupra conținutului conflictelor și a eventualelor căi de soluționare a acestora.
CCR a fost sesizată luni la ora 18.00 cu privire la:
„1. Cererile de soluționare a conflictelor juridice de natură constituțională dintre Guvernul României și Parlamentul României cu privire la Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020, formulate de către Președintele Senatului și Președintele Camerei Deputaților;
2. Cererile de soluționare a conflictelor juridice de natură constituțională dintre Guvernul României și Parlamentul României cu privire la Legea bugetului de stat pe anul 2020, formulate de către Președintele Senatului și Președintele Camerei Deputaților”, se arată într-un comunicat al CCR.
Potrivit sursei citate, în baza procedurii prevăzute de art.35 alin.(1) din Legea nr.47/1992, Curtea Constituțională a stabilit termenul de 10 ianuarie 2020 pentru ca părțile aflate în conflict să își exprime, în scris, punctul de vedere asupra conținutului conflictelor și a eventualelor căi de soluționare a acestora.
Termenul pentru ședința de judecată va fi stabilit la o dată ulterioară, în conformitate cu prevederile art.35 alin.(2) din Legea nr.47/1992.
Sursa: stiripesurse.ro
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.