Consilierii locali constănțeni nu s-au înghesuit să-și posteze declarațiile de avere și interese
Consilierii locali constănțeni nu s-au înghesuit să-și posteze declarațiile de avere și interese
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestMiercuri, 15 iunie a.c., a fost termenul limită la care persoanele prevăzute la art. 1, alin. (1) din Legea nr. 176/2010, printre care și consilierii locali, au putut depune declarațiile de avere și de interse anuale. Se pare că, și anul acesta, doar o parte a consilierilor s-au conformat legii, în timp ce alții s-au folifat. În ceea ce-l privește pe viceprimarul Cocargeanu, acesta și-a făcut timp să posteze documentele cu o zi întârziere fața de colegii săi din Primăria Constanța.
Data limită pentru depunerea declarațiilor de avere și de interese anuale a fost 15 iunie 2022, dar se pare că la Constanța legea este făcută doar pentru a se încălca. O parte a consilierilor locali s-au conformat și au depus documetele, conform legii, miercuri, 15 iunie a.c..
Dintre aceștia îi amintim pe liberalii Mihaela Andrei, Arghirescu Adriana, Avătavului Costin, Casimceali Ateș, Nazîru Alexandru Marian, Omocea Cristian, Popa Teodor, Tatu Daniel-Gigi, dar și viceprimarul Ionuț Rusu.
În ceea ce îi privește pe social democrați, doar o parte dintre cei prezenți în Consiliul Local și-au făcut timp să se conformeze legii.
Din cei 7 consilieri locali PSD doar Ioana Dobre și Dede Perodin s-au sinchisit să-și depună declarațiile de avere și interese.
La fel este și în cazul colegilor de la USR. Din cei 9 consilieri doar 4 și-au depus declarațiile.
Vorbim despre Mihai Ochiuleț, Dumitru Caragheorghe, Badea Cerasela, dar și viceprimarul Florin Cocargeanu.
Iată cine sunt restanțierii
Desigur, există și restanțieri. Aceștia sunt Călin Iulian (USR), Garip Mirela (USR), Iacob Florin Cătălin (USR), Merdinian Liviu (PSD), Mihăilescu Cristian (PSD), Nicole Irinela (PSD), Popescu Cristiana (USR), Răsăuțeanu Costin (PSD), Tincu Cristian (PSD) și Constantin Nicolae (PNL).
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.