Constanța și stațiunea Mamaia, printre cele mai „neprofitabile“ localități

Sectorul 1 al Capitalei este cea mai bogată zonă din România, în ceea ce privește afacerile care se dezvoltă aici. Bucureștiul rămâne lider detașat în acest clasament. În ceea ce privește stațiunea Mamaia, cât și municipiul Constanța, acestea se află la coada clasamentului, printre cele mai neprofitabile localități.

Sectorul 1 este unitatea administrativ-teritorială care produce cei mai mulți bani din România, cu o cifră de afaceri dublă față de următoarea poziție din clasament, deținută de Sectorul 2 al Capitalei. Cluj-Napoca este abia pe locul 5.
Sectorul 1 are 34.000 de firme care produc peste 300 de miliarde de lei pe an

Rezultatele apar într-o statistică realizată de site-ul ListaFirme.ro, potrivit căreia sectorul păstorit de Clotilde Armand conduce detașat la toate categoriile de interes: cifră de afaceri, profit net, număr de firme active dau datorii.

”Statisticile și topurile realizate de ListaFirme.ro au la bază datele de bilanț oficiale publicate de Ministerul de Finanțe”, a explicat Iustin Diac, reprezentantul companiei Borg Design, care deține site-ul care a publicat statistica.

Potrivit sursei citate, cele 34.744 de firme înregistrate în Sectorul 1 al capitalei au realizat o cifră totală de afaceri de 301,2 miliarde lei în 2021, cu peste 50 de miliarde lei mai mult decât în anul anterior. Cifra este echivalentă cu rezultatele obținute de următoarele clasate, Sectoarele 2,6 și 3, la un loc, scrie fanatik.ro.

Specialist: „În Sectorul 1 se concentrează o treime din forța de muncă din București“

Municipiul Cluj-Napoca este abia pe locul 5, cu o cifră de afaceri de 62,4 miliarde lei. Comuna Voluntari (40,1 miliarde lei) a depășit ca și cifră de afaceri Sectorul 5, dar și orașe precum Constanța și Brașov.

„Sectorul 1 beneficiază de multiple spații industriale și clădiri de birouri în zone civilizate, surclasând alte sectoare și concentrând peste o treime din forța de muncă din București, depășind din acest punct de vedere Clujul, Constanța și Iașiul, luate împreună“, a mai arătat Iustin Diac.

Top cifră de afaceri, companii românești, 2021

1. Sectorul 1 – 301.218.345.859 lei

2. Sectorul 2 – 149.712.483.724 lei

3. Sectorul 6 – 87.676.941.833 lei

4. Sectorul 3 – 76.841.580.581

5. Cluj-Napoca – 62.433.293.036 lei

6. Sectorul 4 – 51.880.027.798

7. Timișoara – 50.978.407.156

8. Voluntari – 40.137.619.571 lei

9. Sectorul 5 – 39.409.583.485 lei

10. Constanța – 36.569.473.486 lei

11. Brașov – 36.165.171.955 lei

12. Craiova – 31.581.684.462

Localitățile cu cele mai mici cifre de afaceri prezente în top sunt: Borș (2,1 miliarde lei), Jilava (2,1 miliarde lei), Corunca (2,0 miliarde lei), Bârlad (2,1 miliarde lei) și Buhuși (2,0 miliarde lei).

Și în statistica referitoare la profitul net al companiilor românești la nivel național, Bucureștiul domină clar clasamentul.

Top profit net, companii românești, 2021

1. Sectorul 1 – 33.995.358.154 lei

2. Sectorul 2 – 14.003.872.166 lei

3. Sectorul 3 – 7.975.219.039 lei

4. Sectorul 6 – 7.496.969.628 lei

5. Cluj-Napoca – 6.990.900.351 lei

6. Sectorul 4 – 4.952.094.479 lei

7. Bacău – 4.529.291.269

8. Timișoara – 4.498.951.232 lei

9. Sectorul 5 – 4.302.413.660

10. Constanța – 3.959.374.756 lei

11. Galați – 3.359.853.174 lei

12. Brașov – 3.415.292.509 lei

În coada clasamentului apar localitățile Mamaia (182,1 milioane lei), Reșița (180,0 milioane lei), Fundeni (174,2 milioane lei), Jilava (174,1 milioane lei) și Negrești Oaș (174,2 milioane lei).

Companiile care au capital privat s-au adaptat perfect pandemiei

În general, pandemia nu pare să fi stopat trendul ascendent al firmelor românești, care și-au revenit spectaculos în 2021, după un ușor regres în 2020.

Acest lucru ține de un anumit nivel de adaptare, pe care companiile private l-au dezvoltat în această perioadă, în lipsa unor ajutoare consistente din partea statului român, spun specialiștii.

”În ciuda vicisitudinilor cauzate nu doar de pandemie, companiile românești se adaptează și se dezvoltă sănătos și aici ne referim în special la companiile cu capital privat, care nu au primit finanțări de stat pentru înființare”, a mai explicat Iulian Diac.

Printre măsurile luate în timpul pandemiei s-a numărat și reducerea de personal, însă aceasta nu a fost una semnificativă. De exemplu, în primele cinci localități în topul profitabilității lucrează, în prezent, 1,01 milioane de persoane, față de 1,08 milioane, câte erau în 2019. Cele mai mari reduceri le-a făcut Sectorul 2, unde au dispărut peste 35.000 de locuri de muncă, în ultimii doi ani.