Copiii ucraineni nu vor mai putea face şcoală în limba maternă la Constanţa
Copiii ucraineni nu vor mai putea face şcoală în limba maternă la Constanţa
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestŞcoala ucraineană de la Constanţa ar putea fi închisă şi sute de copii refugiaţi din calea războiului ar rămâne fără acces la educaţie. Este o situaţie gravă şi fără precedent în care s-a ajuns din cauza nepăsării, a relei-voinţe şi a unor personaje ale căror acţiuni şi decizii iresponsabile se răsfrâng asupra unor suflete nevinovate şi aşa greu încercate de soartă, spun membrii USR Constanța.
„La finele lunii martie am reușit, împreună cu colegi din USR, să urnim proiectul școlii ucrainene la Constanța. Am găsit părinții și profesorii refugiați și, în urma mai multor discuții purtate, am identificat nevoile copiilor, formând clasele și stabilind felul în care se vor desfășura orele de curs. Nu a fost un demers simplu, pentru că în punerea lui în practică ne-am lovit de reticența autorităților locale (de la prefectul judeţului până la conducerea Inspectoratului Școlar Județean) care fie nu vedeau în ucrainenii din Constanța niște refugiați de război, ci mai degrabă turiști care tranzitează orașul, fie nu înțelegeau importanța studiului în singura limbă cunoscută de copii, insistând ca aceștia să asiste pasiv și ineficient la orele elevilor români. La propunerea viceprimarului Florin Cocargeanu, Inspectoratul Şcolar Judeţean ne-a pus la dispoziție Anexa școlii 11 din Constanța și încă trei săli de clasă din corpul aceleași școli (în care elevii puteau studia după amiază). Pentru că starea anexei nu era una satisfăcătoare, împreună cu Laura Tănase și Gilda Lazăr am reușit să ne mobilizăm şi, alături de colegi din USR, ONG-uri și cetățeni de bună-credință, care au donat bani, am reuşit, în timp record, să transformăm un loc neprimitor într-o școală pentru copiii din Ucraina refugiaţi alături de familii în judeţul şi municipiul nostru”, spune Mirela Garip, consilier municipal USR Constanţa.
În data de 4 aprilie, 160 de elevi, cu vârste cuprinse între 3 și 12 ani, au mers la şcoala ucraineană din Constanța, unde s-au bucurat atât de predarea în limba maternă, cât şi de faptul că au interacţionat cu alţi copii din ţara lor. Însă minunea nu avea să dureze mult. La două luni de la momentul deschiderii școlii, profesorii și elevii ucraineni nu mai aveau acces în anexa școlii unde îi așteptau cărțile și caietele de studiu, rechizitele și materialele puse la dispoziția copiilor. Directoarea Şcolii nr. 11, Gabriela Tănase, care este aflată provizoriu în funcţie, a retras profesorilor dreptul de a-și desfășura activitatea în respectiva locație, folosind ca argument situații obișnuite în lucrul cu copiii, care puteau fi depășite prin dialog și bunăvoință (nu prin tragerea zăvorului pe porți), mai spune Garip.
”Iniţial, doamna director Tănase s-a plâns de anumite lipsuri, de cheltuiala pe care elevii o produc școlii prin consumul de apă și curent electric, de interesul unor jurnaliști locali, naționali sau internaționali față de școală și organizarea ei. După o perioadă, timp în care a continuat să saboteze actul educaţional, a venit și ziua în care Gabriela Tănase mi-a refuzat brusc dialogul în privința școlii, spunând Inspectoratului Şcolar că-și dorește ca o entitate să își asume întregul proiect și responsabilitatea derulării lui.Odată ce membrii ONG-ului internaţional Jesuit Refugee Service (JRS), partener UNICEF, au purtat aceste discuții cu Inspectoratul Şcolar Judeţean și conducerea Școlii nr. 11, punându-le în scris un acord de colaborare, doamna Gabriela Tănase (care pare să se bucure de o susținere obscură puternică și căreia îi este permis să acționeze după bunul plac, jucându-se cu destinele școlare a sute de elevi chinuiți), refuză să semneze protocolul și nu permite accesul copiilor și profesorilor la resursele strânse prin implicarea comunității constănțene„, a completat Garip.
”Solicităm Inspectoratului Județean Constanța, primarului Vergil Chiţac și tuturor autorităților locale cu putere decizională, care nu au ezitat să se laude public şi să-şi aloce merite pe seama acestui proiect, să se implice real măcar acum şi să permită continuarea școlii ucrainene, să ofere spațiul necesar, să dea dovadă de responsabilitate, empatie şi să respecte deciziile Guvernului României în privința refugiaților din Ucraina.“, a conchis consilierul.
M.P.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News