CUM a ajuns omul lui OPRIȘAN să repare PODUL de la Mihai Viteazu
CUM a ajuns omul lui OPRIȘAN să repare PODUL de la Mihai Viteazu
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestO firmă din anturajul celebrului baron PSD Marian Oprișan a primit un nou contract în Constanța, unde va repara podul din comuna Mihai Viteazu. Societatea cu sediul în Galați a încasat zeci de milioane de euro în ultimii ani din contractele cu statul.
Foto: Inquam Photos/Octav Ganea
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) SA a atribuit pe 30 decembrie 2021 un contract pentru ”Reparații pod pe DN 22 km 242+328 la Mihai Viteazu, județul Constanța – DRDP Constanța”, în urma unei proceduri simplificate de achiziție inițiate pe 26 august 2021.
Câștigătoare a fost desemnată Luconsa BM SRL din Galați, care va primi în schimbul lucrărilor 1.526.075,37 lei, fără TVA.
Firma este deținută în proporții egale de Liliana și Constantin Bojian, prima fiind și administratoră. Luconsa BM a raportat pentru 2020 afaceri de 16,2 milioane lei și un profit net de 4,2 milioane lei, cu 18 angajați, precum și datorii de 2,5 milioane lei.
Contracte de peste 20 de milioane de euro de la CNAIR
Compania din Galați face parte din cercul de interese al fostului baron PSD de Vrancea, Marian Oprișan. Constantin Bojian a fost, de altfel, pentru o lungă perioadă de timp, administratorul Drumuri și Poduri SA, companie din subordinea Consiliului Județean Vrancea.
Luconsa BM a devenit cunoscută pentru faptul că a încasat în ultimii ani peste 20 de milioane de euro de la stat, toate în urma contractelor primite de la CNAIR. Inclusiv la DRDP Constanța a prins lucrări deosebit de bănoase, în afara podului din Mihai Viteazu putând aminti și alte contracte precum cel de un milion de lei pentru podul de la Nicolae Bălcescu- Tulcea (iunie 2018) sau cel de peste 16 milioane de lei pentru podul de la Mangalia (martie 2020).
Rocsana CRISTEA
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.