Cum ar putea pica un megaproiect de 19 miliarde de euro, în Marea Neagră... din cauza păsărilor migratoare

Parcurile eoliene care se pot construi în Marea Neagră, la mică distanță de țărm, ar însemna pentru România investiții care pot ajunge până la 19 miliarde de euro și crearea a până la 70.000 de locuri de muncă, potrivit unui raport al Băncii Mondiale. În plus, porturile din Constanța ar deveni hub-uri vitale pentru întreaga industrie eoliană din regiune, iar energia electrică ce se va produce pe platformele eoliene din Marea Neagră ar putea asigura 37% din necesarul României. Cifrele sunt absolut spectaculoase și se bazează pe datele obținute de una dintre cele mai respectabile instituții din lume. Cu toate acestea, raiul eolian al României ar putea rămâne doar o himeră din cauza păsărilor. Practic, autorii studiului nu au luat în calcul traseul păsărilor migratoare din Delta Dunării, care ar trece exact peste amplasamentul ideal al platformelor eoliene din largul Constanței. 

Banca Mondială a finalizat raportul „Offshore Wind Roadmap for Romania”, care a stat și la baza Legii privind energia eoliană offshore adoptată în primăvara acestui an. Documentul estimează că România prezintă potențialul de a dezvolta în largul Constanței proiecte de parcuri eoliene offshore cu putere instalată însumată de circa 7.000 MW. 

Potrivit Băncii Mondiale, „România are deja o capacitate eoliană onshore de 3 GW și o resursă eoliană offshore suficient de mare care ar putea produce mai multă energie decât va avea nevoie vreodată România.

Prezentul raport evidențiază potențialul pentru o capacitate de platforme eoliene offshore de până la 7 GW, amplasate la cel puțin 50 km de coastă și, în cea mai mare parte, în ape relativ puțin adânci, care ar putea fi construite de la începutul anilor 2030, folosind facilitățile portuare bine dotate ale României, lanțul de aprovizionare pe bază de produse siderurgice și alți lucrători locali.

Deși la Marea Neagră nu este la fel de mult vânt ca în cea mai mare parte a zonelor maritime din Europa de Nord, este probabil să se stabilească o piață regională, odată cu dezvoltarea de proiecte în zonele economice exclusive ale Bulgariei, Turciei și Ucrainei. Piețele regionale și globale de OSW (tehnologia pentru energie eoliană offshore – n.red.) vor oferi și alte oportunități pentru furnizorii români”.

Investiții de 19 miliarde de euro și venituri de 27 de miliarde de euro

Banca Mondială arată că „proiectele vor fi dezvoltate de o combinație de dezvoltatori privați internaționali și dezvoltatori locali”, iar numai în scenariile cu cea mai redusă creștere posibilă, ”Pentru proiectele instalate până la sfârșitul anului 2035 va fi nevoie de cheltuieli de capital (CAPEX) de aproximativ 9 miliarde de EUR. Se vor accesa surse de finanțare publică pentru finanțarea proiectelor și infrastructura vitală pentru proiecte, inclusiv modernizarea porturilor și active de transmisie. Se pot folosi instrumente financiare precum împrumuturi multilaterale, amplificări de credite și adoptarea de standarde verzi pentru a atrage finanțare internațională și a reduce costul OSW”.

În cazul scenariilor cu o creștere intensivă a investițiilor, Banca Mondială arată că „Pentru proiectele instalate până la sfârșitul lui 2035 va fi nevoie de cheltuieli de capital (CAPEX) de aproximativ 19 miliarde de EUR. La fel ca în scenariul cu creștere redusă, se vor accesa surse de finanțare publică pentru finanțarea proiectelor și infrastructura vitală pentru proiecte, inclusiv modernizarea porturilor și active de transport”.

Raportul calculează că în scenariul cu cele mai reduse așteptări „Pe durata de viață a parcurilor eoliene se generează aproximativ 16 miliarde de EUR” pentru România. În schimb, prin scenariile de creștere intensivă „Pe durata de viață a parcurilor eoliene se generează VAB (valoare adăugată brută – n.red.) de aproximativ 27 miliarde de EUR”.

Eolienele din Marea Neagră se împiedică în păsările migratoare din Delta Dunării 

Toate bune și frumoase, însă zecile de miliarde de euro pentru România și armatele de oameni care ar urma să se angajeze în Constanța depind de ceva aparent mic și neînsemnat precum o pasăre. Practic, Banca Mondială recunoaște că studiile sale nu au ținut cont de traseul păsărilor migratoare din Delta Dunării: „Un avertisment important este acela că analiza nu a ținut seama de rutele de migrație a păsărilor către / dinspre zonele umede ale Deltei Dunării, care ar putea traversa aceste zone”. Mai mult, trebuie luați în calcul și delfinii și marsuinii din Marea Neagră. 

„Impactul asupra mediului înconjurător reprezintă un aspect cheie de luat în considerare, dincolo de reducerea producției de dioxid de carbon și a cantității de apă utilizată în tehnologiile bazate pe tehnologiile de generare convențională. O incertitudine cheie în România în această privință o reprezintă rutele de migrație a păsărilor către / dinspre zonele umede ale Deltei Dunării”, se arată în raportul instituției.

Conform acestuia, „Directiva UE privind habitatele și păsările prevede și ca toate planurile și proiectele să fie evaluate pentru a se determina dacă este probabil să aibă un efect semnificativ asupra unui sit Natura 2000”.

„În plus, mai sunt necesare date suplimentare cu privire la păsările migratoare și trebuie avute în vedere tiparele sezoniere pentru viața aviară și marină, inclusiv delfinii de Marea Neagră și marsuinii”, precizează documentul.

Ministrul Energiei spune că datele raportului sunt „fascinante”

În consecință, Banca Mondială recomandă Ministerului Energiei să încorporeze în planurile sale privind OSW și o evaluare strategică de mediu în conformitate cu bunele practici internaționale în industrie, care implică și cartografierea sensibilității și ține seama de considerentele sociale și de mediu (inclusiv de rutele de migrație ale păsărilor către/dinspre zonele umede din Delta Dunării și impactul cumulativ al mai multor proiecte). 

Raportul Băncii Mondiale l-a entuziasmat de-a dreptul pe ministrul Energiei, Sebastian Burduja, care a spus despre datele studiului că sunt „fascinante”.

„Potențial total de 76 GW - 22 GW pe platformă fixă și 54 GW plutitoare; viteza vântului de 7,5-8 m/s; posibilitatea de a dezvolta proiecte între 3 GW și 7 GW până în 2035. Vorbim despre investiții între 9 și 19 miliarde de euro, care vor asigura între 16 și 37% din necesarul de energie electrică al României. Se vor crea între 21.000 și 77.000 de locuri de muncă bine plătite, iar porturile Constanța, Midia și Mangalia vor putea deveni hub-uri pentru producția și furnizarea de echipamente pentru centralele eoliene offshore din întreaga regiune”, a declarat ministrul.