Cum au fost recuperate cadavrele înghețate ale alpiniștilor din „zona morții” a Muntelui Everest, după mai bine de 10 ani

Peste 300 de decese au fost înregistrate în zona Muntelui Everest de când au început escaladările pe cel mai înalt vârf montan din lume, în urmă cu un secol. Multe dintre cadavrele alpiniștilor care au vrut să cucerească vârful au rămas exact acolo unde aceștia și-au pierdut viața. Numărul persoanelor decedate pe Everest a continuat să crească, 8 persoane au murit anul acesta, iar 18 în 2023, potrivit departamentului de turism din Nepal, informează BBC. 

Tshiring Jangbu, care este șerpaș, nu poate uita cadavrul pe care l-a văzut la doar câțiva metri de vârful muntelui Lhotse din Himalaya în urmă cu mai bine de un deceniu. Nepalezul lucra ca ghid pentru un alpinist german care încerca să escaladeze al patrulea cel mai înalt munte din lume în mai 2012. Trupul care le bloca calea era al lui Milan Sedlacek, un alpinist ceh care pierise cu doar câteva zile mai devreme.

Șerpașul a fost curios de ce alpinistul ceh murise atât de aproape de vârf. Una dintre mănușile de pe cadavrul înghețate lipsea: „Mâna goală ar fi putut aluneca de pe frânghie”, spune ghidul. „S-ar putea să fi fost ucis după ce și-a pierdut echilibrul și s-a izbit de stâncă.”

Cadavrul a rămas acolo unde murise alpinistul ceh, iar fiecare persoană care escalada Muntele Lhotse a trebuit să treacă pe lângă el. Șerpașul, în vârstă de 46 de ani, habar nu avea atunci că se va întoarce 12 ani mai târziu pentru a recupera cadavrul alpinistului, ca parte a unei echipe de o duzină de militari și 18 sherpa trimiși de armata nepaleză pentru a curăța Himalaya.

Guvernul a lansat, pentru prima dată, campania de curățare în 2019, care a inclus îndepărtarea unor cadavre de alpiniști morți. Anul acesta a fost pentru prima dată când autoritățile și-au stabilit obiectivul de a recupera cinci cadavre din așa-numita „zonă a morții”, aflată la peste o altitudine de 8.000 de metri.

În cele din urmă, echipa, care a supraviețuit doar cu apă, ciocolată și sattu, un amestec de năut, orz și făină de grâu, a recuperat patru cadavre. Un schelet și 11 tone de gunoi au fost îndepărtate la atitudini mai scăzute după o operațiune de 54 de zile care s-a încheiat pe 5 iunie.

„Nepalul a primit un renume rău pentru gunoiul și cadavrele care au poluat Himalaya la o scară largă”, a declarat maiorul Aditya Karki, liderul operațiunii din acest an, pentru BBC Nepali.

Campania își propune, de asemenea, să îmbunătățească siguranța alpiniștilor. Maj Karki spune că mulți dintre aceștia au rămas surprinși de vederea cadavrelor. Anul trecut, un alpinist nu s-a putut mișca timp de o jumătate de oră după ce a văzut un cadavru în drum spre Muntele Everest.

Costuri și dificultăți

Mulți oameni nu își pot permite să recupereze cadavrele rudelor care au murit pe munții din Nepal. Chiar dacă au mijloace financiare, majoritatea companiilor private refuză să ajute la scoaterea cadavrelor din zona morții, deoarece este prea periculos.

Armata a alocat cinci milioane de rupii (37.400 de dolari; 29.000 de lire sterline) pentru a recupera fiecare cadavru anul acesta. Sunt necesare 12 persoane pentru a coborî un corp de la 8.000 m, fiecare având nevoie de patru cilindri de oxigen. Un cilindru costă mai mult de 400 USD (aproximativ 1.826 lei), ceea ce înseamnă că este nevoie de 20.000 USD  (circa 91.328) numai pentru oxigen.

Există doar o fereastră de 15 zile în care alpiniștii pot urca și coborî de la 8.000 de metri, în fiecare an, în timpul tranziției dintre ciclurile de vânt. În zona morții, viteza vântului depășește adesea 100 km pe oră.

După localizarea cadavrelor, echipa a lucrat mai mult noaptea pentru că nu au vrut să deranjeze alți alpinisti. În regiunea Everest, care este formată și din Lhotse și Nuptse, există o singură scară și teleferic pentru oamenii care urcă și coboară din tabăra de bază.

„A fost foarte greu să recuperăm cadavrele din zona morții”, spune șerpașul: „Am vărsat apă acidă de multe ori. Alții au tușit, iar alții au avut dureri de cap pentru că am petrecut ore întregi la altitudine foarte mare.”

La 8.000 de metri, chiar și șerpașii puternici pot transporta doar până la 25 kg, mai puțin de 30% din capacitatea lor.

Corpul de lângă vârful muntelui Lhotse, care se află la 8.516 m, a fost decolorat după expunerea la soare și zăpadă timp de 12 ani. Jumătate din trup era îngropat în zăpadă, spune șerpașul. Cadavrele celor patru alpiniști, care au fost recuperate în timpul misiunii, au fost găsite în aceeași poziție în care au murit. Starea lor înghețată însemna că membrele lor nu puteau fi mișcate, făcând transportul și mai dificil.

Legea nepaleză prevede că toate organismele trebuie să fie în cea mai bună stare înainte de a fi returnate autorităților – orice daune ar putea duce la sancțiuni.

Echipa a amenajat un sistem de frânghie pentru a coborî cadavrele treptat, pentru că era imposibil să fie împinse din spate sau să le tragi din față. Uneori, cadavrele se blocau pe terenul stâncos și înghețat, iar îndepărtarea lor devenea și mai dificilă.

A fost nevoie de 24 de ore fără pauze pentru a aduce cadavrul alpinistului ceh în cea mai apropiată tabără, care este la doar 3,5 km distanță, a mai zis șerpașul. Apoi, echipa a petrecut încă 13 ore ducând corpul într-o altă tabără inferioară.

Următoarea oprire pentru recuperarea cadavrelor a fost o călătorie cu elicopterul în capitala Nepalului, Kathmandu. Însă, echipajul a rămas blocat în orașul Namche timp de cinci zile din cauza vremii nefavorabile și a ajuns în capitală pe 4 iunie.

Identificarea cadavrelor 

Cele patru cadavre și scheletul au fost păstrate la un spital din Kathmandu. Armata a găsit documente de identificare asupra a două cadavre: alpinistul ceh Milan Sedlacek și alpinistul american Roland Yearwood, care a murit în 2017.

Procesul de identificare a celorlalte două corpuri este în desfășurare. Alpiniștii și șerpașii țin evidența locațiilor și posibilelor identități ale persoanelor care s-au pierdut, așa că au furnizat informații despre unele dintre cadavre. Aceștia consideră că toate cadavrele aparțin unor străini, însă guvernul nu a confirmat încă acest lucru.

Aproximativ 100 de șerpași au murit pe Himalaya, așa că multe familii au așteptat ani întregi să îndeplinească ultimele ritualuri budiste pentru cei dragi. Autoritățile au spus că vor îngropa cadavrele dacă nu vine nimeni să le revendice la trei luni de la identificare, indiferent dacă cadavrele aparțin unui străin sau unui nepalez.

Tshiring Jangbu a urcat pentru prima dată în Himalaya la vârsta de 20 de ani. În cariera sa, a escaladat Everestul de trei ori și Lhotse de cinci ori.

„Himalaya ne-a oferit atât de multe oportunități”, spune el. „După ce am făcut această misiune specială de a recupera cadavrele, este timpul să plătesc înapoi Marelui Himalaya.”, conform digi24.ro.