Cum au reușit trei femei să obțină credite cu acte false de la 20 de bănci?
Cum au reușit trei femei să obțină credite cu acte false de la 20 de bănci?
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestCreditele bancare au fost în mare vogă în urmă cu 15-20 de ani atunci când oricine putea obține bani doar cu buletinul. Steluța I., din Isaccea, a obţinut de la BRD două credite pe care le-a rambursat integral la termen, falsificându-și cartea de muncă și o adeverinţă de salariu. Dacă a văzut că șmecheria merge, femeia a creat o adevărată afacere, cu ajutorul a două lucrătoare de la un centru de copiere, care au falsificat în decursul mai multor ani cărţi de muncă şi adeverinţe de salariu pe care le-au folosit la obţinerea de credite bancare. Sistemul era unul suveică, cele trei convingând alte persoane să obțină credite pe care șarlatanele le plăteau din alte credite obținute pe aceleași căi. În acest fel, cele trei au înșelat mai mult de 20 de bănci.
Cum acționau cele trei
În cele mai multe dintre cazuri Steluța I. punea la dispoziţia celorlalte două inculpate cărţi de muncă pe care le fotocopiau, apoi modificau menţiunile de pe fotocopii privind salariul şi vechimea în muncă şi făceau din nou fotocopii ale documentelor modificate. Pe ultimele copii realizate, cele trei inculpate scriau de mână menţiunea „conform cu originalul”. Totodată, cele două operatoare ale foto-copiatorului multiplicau adeverinţe de salarizare pe care cele trei inculpate le completau ulterior cu date false. În schimbul actelor falsificate prin fotocopiere, cele două femei primeau de la Steluța I. diverse sume de bani din creditele bancare. O perioadă de timp Steluța I. a trimis de la Isaccea sumele de bani pentru plata ratelor bancare prin intermediul mătuşii sale. Tot prin intermediul acesteia, femeia le trimitea celorlalte două în plicuri închise, actele ce urmau să fie falsificate.
Inculpatele nu au accesat procedura simplificată a recunoaşterii învinuirii. Instanța a admis necompetența materială a Judecătoriei Măcin invocată din oficiu. Competența de soluționare a fost declinată în favoarea Tribunalului Tulcea. Sentința a fost dată pe 3 iulie 2023 și este definitivă.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News