Cum ne afectează starea de sănătate și viața anxietatea excesivă

Stresul înseamnă boli sau probleme fizice și psihice cauzate de presiune, tensiune sau anxietate excesivă. Aceste probleme pot include dureri de cap, insomnie, tulburări digestive, tensiune musculară, probleme de concentrare și irascibilitate.

Modalități de relaxare pentru a preveni stresul

Stresul cronic poate avea un impact negativ asupra sănătății pe termen lung și poate crește riscul de apariție a bolilor grave precum hipertensiunea arterială, boli de inimă, diabetul și tulburări ale sistemului imunitar. Este important să gestionăm stresul și să găsim modalități să ne relaxăm pentru a preveni astfel de probleme de sănătate.

Dacă o persoană are nevoie de o motivație pentru a diminua stresul din viață ei, trebuie să știe că stresul în sine ar putea să îi influențeze, într-un mod destul de serios, starea de sănătate. Stresul nu are doar consecințe emoționale. Acesta poate exacerba multe dintre problemele de sănătate ale unui individ.

Relația dintre multe probleme de sănătate și stres

Studiile au descoperit relația dintre multe probleme de sănătate și stres. Pot fi agravate de situațîi stresante sau poate crește riscul dezvoltării unor boli că: obezitatea, bolile cardiovasculare, boală Alzheimer, diabet, depresie, tulburări gastro-intestinale și astm. Totuși, stresul poate fi gestionat, iar riscurile pentru sănătate pot fi diminuate.

Iată câteva dintre bolile care pot fi declanșate de stres

1. Bolile cardiovasculare: cercetătorii consideră că persoanele care au un anumit tip de personalitate sunt predispuse mai mult decât altele la hipertensiune arterială și probleme cardiovasculare. Nu se știe cauza exactă, dar se pare că stresul ar putea avea un efect direct asupra inimii și vaselor de sânge.

Există și posibilitatea că stresul, alături de alte probleme cum ar fi fumatul sau obezitatea să contribuie la creșterea riscurilor dezvoltării bolilor de inima.

2. Obezitatea: grăsimea existența în exces din jurul taliei prezintă riscuri mai mari pentru sănătate decât grăsimea de la nivelul picioarelor sau soldurilor. Se pare că persoanele stresate se îngrașă mai repede. Stresul ridică nivelul unui hormon numit cortizol care contribuie la creșterea cantitățîi de grăsime depuse pe abdomen.

3. Astmul: multe studii au demonstrat că stresul poate agrava astmul. Unele cercetări chiar au evidențiat că unii părinți bolnavi de astm cronic pot da naștere la copii care să sufere de aceeași boală. De asemenea, stresul părinților determina creșterea șanselor că unii copii să fie expuși la aer poluat sau fum, pentru că mamele lor au fumat în timpul sarcinii sau după această, potrivit sfatulmedicului.ro.

4. Diabetul zaharat: stresul poate agrava diabetul zaharat în două moduri. În primul rând, crește probabilitatea neglijării alimentației sănătoase și predispune către consum excesiv de alimente. În al doilea rând, se pare că acesta ar ridică nivelurile de glucoză al unora dintre bolnavii cu diabet zaharat de tip 2.

5. Durerile de cap:  stresul este considerat principalul factor declanșator al durerilor de cap, nu doar a celor cauzate de tensiune, ci și al migrenelor.

6. Depresia și anxietatea: nu este nicio surpriză că stresul cronic, că urmare a perioadelor de stres intens, este legat de depresie și anxietate. Rezultatele unui sondaj recent au confirmat că persoanele care s-au stresat din cauza problemelor profesionale (cum ar fi exigență solicitată la locul de muncă și recompensă scăzută) au avut un risc cu 80% mai mare de a manifestă depresie în perioada imediat următoare.

7. Problemele gastrointestinale: stresul nu provoacă ulcerul, dar poate să îl agraveze. De asemenea, stresul este cel care poate da naștere diverselor afecțiuni gastrointestinale, cum ar fi arsuri cronice la stomac (boală de reflux gastroesofagian și sindrom de colon iritabil).

8. Alzheimer: un studiu realizat pe animale a constatat că stresul ar putea agrava boală Alzheimer, accelerand formarea leziunilor cerebrale. În urmă unor analize, s-a comparat ADN-ul mamelor care au experimentat situațîi stresante (au avut grijă de un copil bolnav cronic) cu cel al femeilor care nu s-au aflat în această situație.

9. Decesul prematur: în urmă unor cercetări, s-au analizat efectele stresului asupra sănătății persoanelor în vârstă care au grijă de partenerii lor, care se află în mod natural sub stres. Acestea au constatat că persoanele care îi îngrijesc au un risc cu 63% mai ridicat de deces, decât cei de vârstă lor care nu au avut astfel de experiențe, citează doctorulzilei.ro.