Cum sunt conectate bolile cardiovasculare și alimentația bogata în grăsimi?

O dietă bogată în grăsimi perturbă biologia mucoasei intestinale și a comunităților sale microbiene și stimulează producția unui metabolit care poate contribui la apariția unor boli cardiovasculare, scrie doc.ro.

Sursă foto: Shutterstock

Conform celor mai recente date ale Observatorului Global al Sănătății al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), colectate în 2016 și citate în prestigiosul jurnal științific The Lancet în 2021, peste 1,9 miliarde de adulți din întreaga lume erau supraponderali (câteva kilograme în plus), dintre care 650 de milioane erau obezi (multe kilograme în plus).

Prevalența globală a obezității aproape s-a triplat între anii 1975 și 2016, cu creșteri substanțiale în majoritatea țărilor, inclusiv în cele considerate a fi țări cu venituri mici și medii. Că atare, răspândirea globală a obezității a fost etichetată drept pandemie, deși una cu un debut mai lent al cazurilor.

La nivel de populație, modificările în prevalența obezității pot fi explicate doar prin schimbarea generală a mediului. În ultimele câteva decenii s-au înregistrat schimbări enorme în sistemul alimentar global, miliarde de oameni fiind acum expuși în mod obișnuit la alimente și băuturi foarte procesate, cu conținut ridicat de calorii, comercializate la prețuri accesibile pentru toată lumea.

Factorii non-alimentari, cum ar fi mediul construit și preferințele culturale, acționează probabil că modificatori naționali și regionali. În consecință, este dificil de prevăzut cum intervențiile concentrate pe individ - de exemplu, programele de slăbire sau campaniile de alimentație sănătoasă - pot avea succes fără politici de modificare a factorilor de mai sus.

Obezitatea are un impact negativ asupra sănătății, fiind un factor favorizant pentru instalarea altor afecțiuni, cum ar fi diabetul și bolile cardiovasculare. Deși intestinele au fost relativ puțin studiate de oamenii de știință care încearcă să înțeleagă impactul obezității, unele cercetări efectuate pe animale susțin că intestinele și microbiota au un rol cheie în dezvoltarea bolilor cardiovasculare.

Există o legătură între obezitate, boli cardiovasculare și microbiomul intestinal

O cercetare realizată la centrul medical al Universitățîi Vanderbilt a dezvăluit un mecanism neexplorat anterior pentru modul în care dieta și obezitatea pot crește riscul de boli cardiovasculare, prin afectarea relației dintre intestinele noastre și bacteriile care trăiesc în intestine.

În studii anterioare, s-a descoperit că celulele epiteliale care căptușesc intestinele și microbii intestinali împărtășesc o relație reciproc avantajoasă care promovează un mediu intestinal sănătos. Savanțîi s-au întrebat apoi dacă boli precum obezitatea pot influența această relație.

S-a descoperit astfel că o dietă bogată în grăsimi provoacă inflamație și dăunează celulelor epiteliale intestinale la modelele animale. Dieta bogată în grăsimi afectează funcția mitocondriilor generatoare de energie, determinând celulele intestinale să producă mai mult oxigen și nitrați.

Acești factori, la rândul lor, stimulează creșterea microbilor dăunători, cum ar fi E. coli, și stimulează producția bacteriană a unui metabolit numit TMA (trimetilamină). Ficatul convertește TMA în TMAO (trimetilamină-N-oxid), implicat în stimularea aterosclerozei și creșterea riscului relativ de mortalitate de orice cauză.

Deși se știa că expunerea la o dietă bogată în grăsimi provoacă disbioză - un dezechilibru al microbiotei care favorizează creșterea bacteriilor dăunătoare, nu se știa de ce sau cum se întâmplă acest lucru. Studiul de față arată un mod în care dieta afectează direct gazda și stimulează creșterea bacteriilor dăunătoare.

Cercetătorii au demonstrat că un medicament aprobat în prezent pentru tratamentul bolii inflamatorii intestinale a restabilit funcția celulelor epiteliale intestinale și a atenuat creșterea TMAO la animalele din studiu. Medicamentul, numit acid 5-aminosalicilic, activează bioenergetica mitocondrială în epiteliul intestinal.

Potrivit investigatorilor, acesta este o dovadă că este posibil să se prevină efectele negative asociate cu o dietă bogată în grăsimi. Un medicament precum acidul 5-aminosalicilic ar putea fi utilizat împreună cu un probiotic atât pentru a restabili un mediu intestinal sănătos, cât și pentru a crește nivelul bacteriilor benefice.

Cercetătorii consideră că numai înțelegând pe deplin relația dintre gazdă și microbiomul intestinal în perioadele de sănătate și în cele de boală vor fi capabili să proiecteze terapii care să fie eficiente în controlul obezității și al efectelor asociate obezității, cum ar fi bolile cardiovasculare. Echipa de cercetare plănuiește să-și extindă studiile asupra animalelor în legătură cu bolile cardiovasculare și să afle rolul relației gazdă-microb în dezvoltarea altor boli, inclusiv cancerul colorectal.

Cum se poate preveni obezitatea?

Obezitatea este o boală cronică ce afectează un număr tot mai mare de copii, adolescenți și adulți. Cu cât o persoană este obeză pentru mai mult timp, cu atât factorii de risc legați de obezitate devin mai importanți. Având în vedere afecțiunile asociate cu obezitatea și faptul că starea este greu de tratat, prevenirea obezitățîi este extrem de importantă.

Legat de sugari, potrivit Academiei Americane de Pediatrie și Centrelor SUA pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), bebelușîi alăptați sunt mai puțîn susceptibili să devină supraponderali, dar acest lucru nu înseamnă neapărat că un sugar hrănit cu formulă vă deveni obez.

Cât despre copii, aceștia devin în general supraponderali sau obezi din cauza obiceiurilor alimentare nesănătoase formate de părinți sau alte persoane care îi îngrijesc și a lipsei de activitate fizică. Genetica și stilul de viață contribuie, de asemenea, la greutatea copilului.

Pentru a preveni obezitatea la copii, întreaga familie trebuie să se concentreze pe a-și forma obiceiuri sănătoase. Dacă părinții mănâncă echilibrat și au activitate fizică, ei dau un exemplu bun copiilor, astfel încât aceștia au mai multe șanse să îi imite. Pe lângă pregătirea majorității meselor acasă, din alimente cât mai simple și sănătoase (legume, fructe, leguminoase, carne slabă) și evitarea produselor pline de zahăr, margarină și unt, este nevoie și de mișcare.

Copiii ar trebui să aibă 60 de minute de activitate fizică moderată în majoritatea zilelor săptămânii și să fie încurajați să mănânce doar când le este foame. De asemenea, părinții ar trebui să le reducă timpul de „ecran” (statul în fața televizorului și a computerului) la mai puțin de două ore pe zi.

Și în cazul adulților lucrurile stau cam la fel: îmbunătățirea obiceiurilor alimentare și creșterea activității fizice joacă un rol vital în prevenirea obezității. Mai multe legume, fructe și proteine slabe și mai puține alimente cu grăsimi animale și zahăr, alături de mișcare regulată, ajută la menținerea unei greutăți corporale sănătoase. Un adult ar trebui să desfășoare măcar 30 de minute de activitate fizică de 5 ori pe săptămână.