Cuplul Țenea-Vintilă, marea familie de la Ovidius care împarte dragoste și bani
Cuplul Țenea-Vintilă, marea familie de la Ovidius care împarte dragoste și bani
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestLa Universitatea Ovidius din Constanța, la fel ca-n multe alte instituții ale statului, este o mare familie! Soți, soții, (sau foști) verișori, prieteni... cu beneficii, de toate pentru toți! De altfel, Replica v-a adus în atenție un caz concret, cel al lui Dragoș Vintilă, profesor la Facultatea de Construcții, ajuns director, care i-a facilitat drumul verișoarei în unitatea de învățământ. În afară de ruda de sânge, Vintilă face echipă și cu Diana Țenea, o ”somitate” în Universitatea Ovidius Constanța, și nu numai. Foști colegi de facultate, pe Vintilă și Țenea îi leagă, în afară de o mare dragoste, și mai multe bunuri pe care le dețin împreună, aspect despre care vom vorbi detaliat mai jos. Pentru cei care nu știu, Diana Țenea a avut o carieră fulminantă în ultimii ani, bifând funcții sus puse la București și-n companiile de stat, dar și pe la Constanța, în prezent fiind membru în Consiliul de Administrație al CFR SA! Cine este mentorul ei și cine a ajutat-o să ajungă descopere cheia succesului? Nimeni alta decât Sevil Shhaideh, fost vicepremier, fost ministru și ”fina” lui Nicușor Constantinescu.
Dacă politica are traseiștii ei, ei bine și-n instituțiile publice regăsim astfel de specimene care schimbă funcțiile după bunul plac. Cum este cazul Dianei Țenea, șef lucrări prin Universitatea Ovidius, bună prietenă cu Dragoș Vintilă, director în instituția de învățământ superior. În doar câțiva ani ascensiunea lui Țenea a fost fulminantă, timp în care a ”supt” bani grei de la stat, din proiecte sau salarii. Anterior, Țenea făcea bani și de la firma lui Vintilă, Euro Terra Proiect, însă aspirațiile ei au fost mult mai înalte decât o simplă angajată la colegul de facultate. Este șef lucrări la Facultatea de Construcții din cadrul Universității Ovidius, este licențiată în inginerie civilă, specializare Construcții căi ferate, drumuri și poduri, absolvind facultatea în 1990 și tot atunci ajungea șef birou tehnic la CFR.
Ca o paranteză, Eco Terra Proiect face parte din categoria acelor firme care-și îngroașă veniturile grație contractelor cu statul.
Un exemplu concret este contractul obținut de firma lui Vintilă cu Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile SA Constanța. Eco Terra Proiect a fost angajată, în martie a.c., să reactualizeze documentația de avizare a lucrărilor de intervenție pentru reabilitarea malului stâng din Cumpăna, afectat de alunecările de teren, pentru suma de peste 28.000 de euro.
Și la Techirghiol a prins Vintilă contract, anul trecut în decembrie, pe o perioadă de 20 de luni, valoarea acestuia fiind de 8.819.430
în declarația de avere apar contractele lui Vintilă cu statul
Revenind la Țenea, este, din 2001, șef lucrări doctor inginer la facultatea mai sus amintită însă, surprinzător, nu a reușit mai mult...sau nu a putut. Cu aspirații înalte, în urmă cu vreo 10 ani, pe vremea când la conducerea UOC era Dănuț Epure, Țenea i-a fost recomandată de către buna ei prietenă Sevil Shhaideh... desigur, cu girul nașului Nicușor Constantinescu.
Pentru că nimic nu se mișca în Constanța fără să știe baronul local, așa cum era numit Constantinescu. Nici ”pila” lui Nicușor Constantinescu nu a ajutat-o pe Țenea să urce pe scara succesului, în Universitate.
A ajuns director la ministerul condus de Sevil Shaideh
În schimb, prin 2013 avea să ajungă consilier în Ministerul Dezvoltării. Acolo o aștepta Sevil Shaideh care, în 2012, imediat după desemnarea lui Liviu Dragnea la conducerea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, a fost numită în funcţia de secretar de stat la acelaşi minister. După doar o lună, Țenea, obținea funcția de director la Directia Generală Dezvoltare Regională din același minister, unde a stat vreo 4 luni, iar apoi ajungea șefa Direcției Generale Dezvoltare Regională și Infrastructură.
...unde a stat până în 2020, când a plecat obligată de împrejurări
În 2015, Sevil Shaideh a devenit ministru la același minister, post rămas vacant după ce Liviu Dragnea a demisionat în ziua în care a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare în dosarul privind fraude la referendumul din 2012 pentru demiterea lui Traian Băsescu. Avea experiență multă în spate. Din 1993 şi până în 2007, Sevil Shhaideh a fost director Sisteme Informatice în Consiliul Judeţean (CJ) Constanţa, iar între anii 2007 şi 2012 a condus Direcţia Generală de Proiecte din CJ Constanţa, având ca principale atribuţii coordonarea şi managementul proiectelor cu finanţare europeană. Revenind, în 2017, avea să primească un binemeritat cadou: funcția de vicepremier, unde a stat câteva luni, renunțând la funcție după ce a fost pusă sub urmărire penală pentru abuz în serviciu de către procurorii DNA în dosarul „Insula Belina”. În tot acest timp, Țenea era omul de încredere al lui Saideh, la București. După plecarea lui Sevil Shaideh din Guvern, Țenea a continuat să-și păstreze poziția, în 2020, când a părăsit ministerul. Dar nu de bună voie, ci obligată.
Prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 68 din 6 noiembrie 2019 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, ministerul a fost reorganizat, iar Direcția Generală Dezvoltare Regională și Infrastructură a fost desființată. Nemulțumită că, în urma reorganizării, nu a fost numită într-o funcţie de conducere la niciuna dintre direcţiile rezultate din reorganizare, a mers în instanță, cerându-și funcția înapoi, dar și daune în cuantum de 10.000 lei. Numai că, judecătorii nu i-au dat câștig de cauză. Nici pe fond, nici la apel.
Mare șefă la Urbanism, a reușit să ”înghețe” direcția
Rămasă cu buza umflată, Țenea a ajuns la Primăria Constanța, director executiv adjunct la una dintre cele mai importante direcții din UAT Constanța: Urbanism. A reușit, la scurt timp, să blocheze activitatea direcției. Nu s-au mai semnat autorizații, și nici certificate de urbanism. Arhitectul Radu Vânturache și-a dat demisia, la cererea primarului Vergil Chițac, nemulțumit de activitatea sa derulată în cadrul direcției. Iar Țenea nu avea pregătirea necesară să preia atribuțiile. Țenea avea să plece din Primăria Constanța în 2021, când s-a întors la București, de data aceasta la Minsiterul Cercetării, Inovării și Digitalizării, pe funcția de secretar general. Și aici a zăbovit câteva luni, până în a ajuns la Ministerul Sănătății, în iunie 2022, tot pe o funcție de conducere. În iulie 2022 s-a întors cu coada între picioare la Primăria Constanța unde a mai stat o lună, până în august 2022. Între timp, mai bifa funcții în conducerea Consiliilor de Administrație ale ANL, CNI și OCPI, dar și în Comitetul de Avizare al Administrației Fondului pentru Mediu.
A ajuns și în conducerea CFR SA
Din martie a.c. și-a făcut loc și în Consiliul de Administrație al CFR SA, unde câștigă o indemnizație lunară de peste 12.448 lei brut. Rămâne de văzut câți purici va face și aici!
Revenind la legătura dintre Vintilă și Țenea, aflăm din declarațiile lor de avere că au în comun multe lucruri și pe plan personal, nu numai profesional.
Dragoș Vintilă, coleg de facultate cu Doina Țenea și, cândva, membru în Comisia Tehnică de urbanism și amenajare a teritoriului din Primăria Constanța, au în comun un teren și un apartament, ambele achiziționate în 2013, prin vânzare cumpărare.
Afaceri și din proiectele Universității
Dragoș Vintilă activează în Universitatea Ovidius din Constanța de peste 22 de ani. A început ca șef lucrări la Facultatea de Construcții, a fost ceva vreme decan la Facultatea de Construcții, a continuat ca șef de lucrări și ajungând, anul trecut, șef la Departamentul Fonduri Europene. Mai târziu, prin septembrie, Vintilă este numit interimar la Direcția Generală Administrativă. Brusc, tot aici ajunge și verișoara, ca mână dreaptă a șefului. În parcursul său spre poziția de director, Dragoș Vintilă a fost și membru de proiect și a lucrat cu fondurile europene.
Pe vremea când Țenea era director la Ministerul Dezvoltării, mai exact în 2014, Universitatea Ovidius a semnat proiectul de cercetare intitulat: „Amenajarea spațiului maritim în zone transfrontaliere din Marea Neagră - România, Bulgaria", implicate în proiect fiind mai multe instituții. Proiectul a fost coordonat chiar de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Valoarea totală a proiectului de cercetare era de 2,049,015.74 euro, din care UE venea cu 80 la sută din sumă, iar fiecare partener-cu restul de 20 la sută. În cazul parteneriatului cu Universitatea Ovidius, bugetul total estimat pentru bucata de cercetare care îi revenea în cadrul proiectului era de 313,617 euro, din care 80 la sută, adică 250,894 euro, contribuţia UE, iar restul de 62,723 euro, contribuţia universităţii constănţene.
Alexandru Bobe și Dragoș Vintilă
”Repartizarea palmată a proiectului către „Ovidius", însemna că gaşca de aici, în frunte cu Rugină şi compania, punea mâna pe cei aproape 260.000 de euro. Astfel încât, firesc am spune, doar pe ei îi regăsim pe lista cadrelor didactice implicate în proiectul de cercetare: Sorin Rugină- rector, Popa Constantin, prorector - Manager proiect, Mihai Gîrţu, prorector, Diane Paula Vancea, prorector UOC, Alexandru Bobe- consilierul personal al rectorului, Dragoș Florin Vintilă, decan al Facultății de Construcții, Irina Dumitru, director cercetare UOC - o somitate total necunoscută până la venirea lui Rugină ca rector și Silvia Andrei, jurista UOC. Pentru că sunt o echipă, toţi fac parte şi din Consiliul de Administraţie al Universităţii Ovidius”, scria Sorin Ovidiu Bălan în ziuanews.ro, în urmă cu patru ani. Toți cei implicați în proiect au câștigat, pe lângă salariu, suma de 360/euro pentru fiecare zi în care şi-a stors creierii pe altarul cercetării, adică aproape 11.000 de euro.
Având în vedere că proiectul a durat doi ani, imaginați-vă câte zeci de mii de euro s-au supt în toată această perioadă. Cât despre concluziile cercetării, savanții de la Ovidius nu le-au mai făcut publice.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News