Curtea de Conturi a sesizat DNA privind INGINERII FINANCIARE în INSTITUȚIILE statului!
Curtea de Conturi a sesizat DNA privind INGINERII FINANCIARE în INSTITUȚIILE statului!
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestCurtea de Conturi a sesizat DNA-ul și alte parchete din țară, inclusive din Constanța, pentru efectuarea urmăririi penale, pentru prejudicii de ordinul sutelor de milioane de euro milioane euro aduse de mai multe instituţii ale statului. Cea mai mare hoție a banilor publici a fost descoperită la Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, dar și la Transelectrica SA, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR și Ministerul Sănătății. Pe listă figurează și două instituții din Constanța, în cazul acestora fiind sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța.
În total, instituţia a făcut 91 de sesizări penale, cu privire la cazurile în care Curtea de Conturi auditorii au apreciat că sunt indicii de săvârșire a unor fapte de natură penală, potrivit unui document al Curţii de Conturi. Între infracţiunile sesizate de sunt abuz în serviciu, delapidare, fals intelectual, uz de fals, deturnare de fonduri şi neglijenţă în serviciu. Cele mai multe sesizări au la bază nerecuperarea prejudiciilor, ca urmare a nedispunerii și a neurmăririi de conducerea entității a măsurilor transmise de Curtea de Conturi.
AAAS și Ministerul Transportului, CAMPIOANE: în total, au prejudiciat statul cu aproximativ 350 milioane de lei
Dar haideți să vedem unde este hoția cea mai mare și care este valoarea prejudiciului? Pe primul loc este Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, cu un prejudiciu constatat de auditorii Curții de Conturi de aproximativ 250 milioane de lei.
Au fost depuse două sesizări la Parchetul Judecătoriei de pe lângă Sectorul 1 București și . Pe locul 2 este Ministerul Transporturilor și Comunicațiilor și, cu un prejudiciu estimate de aproximativ 91 de milioane de lei.
Au fost depuse două sesizări, una la Parchetul General, iar cea de-a doua la Parchetul Judecătoriei Sectorului 1 București, ambele pentru nerecuperarea prejudiciilor, ca urmare a nedispunerii și a neurmăririi de conducerea entității a măsurilor transmise de Curtea de Conturi. Și în 2019, Curtea de Conturi a sesizat procurorii cu privire la un prejudiciu de aproximativ 130 milioane de lei.
JALE și la Compania Națională Poșta Română
Jale este și la Compania Națională Poșta Română, unde auditoria au constatat un prejudiciu de aproximativ 74 milioane de lei. Au fost depuse mai multe sesizări penale, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București. La CN Transelectrica SA, Curtea de Conturi a constatat un prejudiciu în valoare de 40.900.000 lei, la Societatea Națională NuclearElectrica SA, prejudicial constatat este de aproximativ 35 de milioane de lei, iar la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR)-aproximativ 16 milioane de lei.
DNA, sesizat în legătură cu prejudicial de la Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și Ministerul Sănătății
DNA fost sesizat în cazul prejudicial constatat la Inspectoratul General pentru Situații de Urgență-15 milioane de lei prejudiciul, cu acuzația de abuz în serviciu, Ministerul Sănătății – aproximativ 3 milioane de lei, cu acuzația de abuz în serviciu, fals intelectual și uz de fals.
Și la Ministerul Sănătății s-a constatat un prejudiciu de aproximativ 300.000.000 lei, fiind sesizat DNA-ul pentru abuz în serviciu, fals intelectual și uz de fals.
Parchetul Judecătoriei Constanța, sesizat în cazul Primăriei Mihai Viteazu
Pe lista neagră se află și comuna Mihai Viteazu, condusă de Gheorghe Grameni, unde s-a constatat un prejudiciu de aproximativ 300.000 lei.
Auditorii au sesizat Parchetul Judecătoriei Constanța, în baza articolul 64 din Legea 94/1992, pentru nerecuperarea prejudiciilor, ca urmare a nedispunerii și a neurmăririi de conducerea entității a măsurilor transmise de Curtea de Conturi, faptă ce constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
Mirela PASCAL
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News