Curtea de Conturi acuză dezastrul din energie: „România nu are asigurată independența energetică”

România este, de departe, țara din Uniunea Europeană cu cel mai mare preț al electricității raportat la puterea de cumpărare. Am închis în ultimii ani aproape jumătate din unitățile de producție a energiei din resurse convenționale. Și ne-am propus să construim unități noi, din resurse regenerabile. Dar am uitat să le facem. Obiectivul pentru anul 2022 a fost atins în proporție de numai 0,64%. Dezastrul din sectorul energetic românesc a fost diagnosticat, recent, printr-un raport de audit al Curții de Conturi.

Klaus Iohannis

O lectură atentă a celor 55 de pagini ale raportului Curții de Conturi despre situația energiei poate indica faptul că avem în Guvernul României nu un Minister al Energiei, ci unul al Lipsei de Energie. Sau al Apatiei.

„România nu are aprobată o strategie energetică națională, document fundamental prin care să fie stabilite obiectivele sectorului energiei electrice pe termen mediu şi lung şi modalităţile de realizare a acestora” - este una din primele constatări ale Curții de Conturi.

Mai mult, „România nu are asigurată independența energetică, fiind necesare investiții în realizarea de noi capacități de producere și în dezvoltarea rețelelor”.

Fotografia realizată de specialiștii Curții de Conturi sistemului energetic din România este foarte sumbră:

•     Avem cea mai mare creștere a prețului electricității la nivelul UE în semestrul II 2022 (+112,35%)
•     România a devenit importator net de energie electrică începând cu anul 2019, iar soldul balanței comerciale a înregistrat în acest sector un deficit de 735,8 milioane euro, în perioada 2019-2021
•     România și-a propus să crească în 2022 capacitatea de producere a energiei din surse regenerabile cu 1.816 MW, dar obiectul nu a fost atins decât în proporție de 0,64%.
•     În ultimii șase ani au fost puse în funcțiune doar două noi capacități de producere a  energiei electrice pe bază de surse regenerabile, cu o putere instalată de doar 15,56 MW.
•     În ultimii cinci ani, partidele au propus prin programele de guvernare, la operatorii economici la care statul este acționar unic/ majoritar, punerea în funcțiune de noi capacități având o putere instalată de peste 4.900 MW. Concret, a fost pusă în funcțiune o singură capacitate de producere cu o putere de doar 3 MW (0,06%).
•     Costul unitar mediu înregistrat de producătorii români de energie electrică din surse regenerabile a înregistrat creșteri importante, deși la nivel mondial se înregistrează o tendință de diminuare.
•     În iunie 2023, România a dispărut din clasamentul RECAI, care cuprinde cele mai atractive 40 de state din punct de vedere al investițiilor în sectorul energiei
•     Consumul de energie electrică înregistrat la nivel național a scăzut cu 6,32% (în principal prin reducerea consumului)

2 milioane de lei aruncate pe apa sâmbetei

Curtea de Conturi reamintește că România nu are de mai bine de trei ani o strategie energetică națională, în ciuda faptului că toate partidele care s-au succedat începând cu 2016 au avut ca obiectiv major al programelor de guvernare elaborarea, finalizarea şi aprobarea unei noi strategii energetice.

„La momentul actual, Strategia energetică nu a fost aprobată în condițiile legii, deși în perioada 2016-2018, la nivelul Ministerului Energiei au fost efectuate cheltuieli de peste 2 milioane lei pentru servicii de consultanță de specialitate în vederea elaborării acestui document strategic. Fondurile alocate și utilizate pentru elaborarea Strategiei Energetice nu și-au dovedit eficiența întrucât aprobarea acesteia a rămas la stadiul de intenție. În concluzie, România nu are aprobată o strategie energetică națională care să definească obiectivele sectorului de energie electrică pe termen mediu şi lung şi modalităţile de realizare a acestora, în condiţiile asigurării unei dezvoltări durabile a economiei naţionale”, se spune în raportul Curții de Conturi.

„Există riscul pierderii fondurilor nerambursabile”

Între numeroasele proiecte de finanțare de la Bruxelles pentru România, prin PNRR se prevede o alocare în sectorul energiei de 1,62 miliarde euro, perioada de implementare fiind stabilită până în august 2026.

Responsabil cu componenta energie din PNRR este Ministerul Energiei. Acesta a alocat în anul 2022 o parte din banii veniți de la Bruxelles, mai exact 457,7 milioane de euro, pentru un plan de investiții în proiecte de energie.

Specialiștii Curții au descoperit că există întârzieri importante în selectarea și evaluarea proiectelor care au aplicat pentru banii europeni, astfel că în iulie 2023, adică după un an, din cele 723 de proiecte depuse au fost acceptate pentru precontractare doar 171 de proiecte.

„Totodată, s-a constatat faptul că printre criteriile schemei de ajutor de stat, care au stat la baza selecției proiectelor de investiții, nu a fost stabilit și cel al amplasamentului viitoarelor capacități de producere a energiei. Acesta era necesar a fi stabilit, prin raportare la capacitatea disponibilă de racordare la rețeaua electrică de transport, întrucât în zona Dobrogea și în Banat,  la momentul actual nu se mai pot instala noi capacități de producere”, scriu specialiștii Curții de Conturi în auditul lor.

Și pentru ca haosul să fie total, ei atrag atenția asupra riscului de pierdere a acestor fonduri rambursabile. Cităm din raport: „Având în vedere ritmul actual de implementare a măsurii, precum și faptul că a mai rămas doar 1 an până la termenul de instalare și punere în funcțiune a proiectelor, există riscul neimplementării proiectelor până în trimestrul II 2024 și al pierderii fondurilor nerambursabile alocate în acest sens, dar și a țintei stabilite prin PNRR”, potrivit digi24.ro.