De ce a ars „Ferma Dacilor”. Șansele victimelor să se poată salva „au fost aproape inexistente”
De ce a ars „Ferma Dacilor”. Șansele victimelor să se poată salva „au fost aproape inexistente”
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestProcurorii care instrumentează dosarul „Ferma Dacilor” transmit, într-un comunicat de presă, că nu exclud varianta ca focul să fi fost pus, susținută de patronul pensiunii, însă precizează că până în acest moment nu există indicii în acest sens. De asemenea, procurorii precizează că șansele victimelor să se poată salva „au fost aproape inexistente”, ținând cont de o serie de probleme pe care le avea locația respectivă. Aceștia au cerut arestarea preventivă pentru 30 de zile a patronului și a celor doi administratori.
Incendiu Ferma Dacilor, sursa foto: ISU Prahova
Compartimentul de informare și relații publice din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova transmite că cele trei persoane, patronul și administratorii, „au desfășurat în mod convergent și sistematic demersuri în realizarea obiectului de activitate al persoanei juridice, prin încălcarea repetată a dispozițiilor legale privind derularea activității de ”cazare pentru vacanțe și perioade de scurtă durată”, desfășurate la sediul social din comuna Tohani, sat Tohani, județul Prahova.”
Potrivit procurorilor, „Ferma Dacilor” a avut numeroase probleme care au dus la deznodământul tragic din a doua zi de Crăciun când 8 oameni au murit. În cazul a 7 dintre persoanele moarte în incendiu au fost recuperate rămășițele.
„Construcția corpului principal de clădire, ce include restaurant, bucătărie și spații de cazare la parter și mansardă, a fost executată în regie proprie, fără obținerea avizelor și autorizației de construire. Totodată, demersurile și măsurile dispuse pentru „intrarea în legalitate” au fost realizate cu încălcarea prevederilor legale, respectiv ale Legii nr. 50/1991 republicată privind autorizarea executării lucrărilor de construcții și ale Legii nr. 10/1995 republicată privind calitatea în construcții. De asemenea, trebuie precizat că unitatea turistică a funcționat cu încălcarea prevederilor Legii nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, H.G.R. nr. 571/2016 pentru aprobarea categoriilor de construcții care se supun avizării și/sau autorizării privind securitatea la incendiu și a normativelor aplicabile în domeniu, respectiv fără obținerea avizelor și a autorizațiilor ce ar fi trebuit emise de Inspectoratul pentru Situații de Urgență pentru funcționarea corespunzătoare, și fără respectarea normelor privind securitatea la incendiu”, se arată în comunicat.
Procurorii precizează că nu exclud nicio ipoteză în anchetă, însă până în acest moment nu sunt dovezi care să arate că focul a fost pus intenționat.
Sursa probabilă a incendiului a fost „efectul termic al curentului electric”, în condițiile în care societatea comercială era racordată la rețeaua de alimentare cu energie electrică în baza unui contract încheiat în anul 2014, pentru un consumator non casnic tip persoană fizică, loc de consum cu denumirea ”pompă de apă” având o putere de 8.00 Kw, insuficientă pentru susținerea consumatorilor electrici ai unei pensiuni, transmite Parchetul.
„Materialul probator administrat până în prezent nu a relevat indicii care să confirme ipoteza incendiului de tip arson (incendiere provocată ca urmare a unei acțiuni umane intenționate), cercetările ce urmează a fi efectuate în cauză având rolul de a stabili până la gradul de certitudine inclusiv cauza probabilă a incendiului”, mai precizează procurorii.
De ce a ars „Ferma Dacilor”. Anchetatori: Victimele nu au avut nicio șansă
Procurorii enumeră o serie de probleme ale locației, printre care lipsa autorizației de construcție, instalația electrică subdimensionată, mansarda realizată din lemn ușor inflamabil neprevăzută cu căi de evacuare optime, precum și centrala de detectare, semnalizare și alarmare la incendiu nefuncțională.
„În întreg acest context, s-a reținut în cuprinsul referatului cu propunere de luare a măsurii arestării preventive că, și dacă ipoteza incendierii cu intenție a imobilului s-ar concretiza (ipoteza în raport de care materialul probator administrat nu atestă indicii), întreaga situație descrisă, vizând nerespectarea de către factorii decidenți a normelor în materia securității la incendiu, respectiv:
a) imobilul a fost construit fără autorizație de contrucție,
b) mansarda a fost realizată din material lemnos, ușor inflamabil, neprevăzut cu căi de evacuare optime, construcția fiind încadrată în gradul V (cinci) de rezistență la foc (cel mai defavorabil grad),
c) imobilul a fost intabulat cu încălcarea prevederilor legale, în baza unui certificat de constatare a edificării construcției emis fără verificarea îndeplinirii tuturor cerințelor fundamentale,
d) imobilul a fost edificat fără solicitarea/obținerea vreunui aviz/autorizație de la I.S.U. Prahova,
e) a fost dotat cu o centrală de detectare, semnalizare și alarmare la incendiu nefuncțională la momentul producerii incendiului, montată în baza unui proiect neavizat, precum și
f) cu o instalație electrică certificată, subdimensionată (putere de 8 kw) în raport de nevoile reale ale unui astfel de consumator, îi poziționează pe cei trei inculpați în culpă în raport de producerea rezultatului constând într-un dezastru, deoarece în condițiile descrise, raportat la lipsa de siguranță a încăperilor oferite ca spații de cazare, șansele reale ca victimele să se poată salva au fost aproape inexistente”, se mai arată în comunicat.
„Menționăm că, în continuare, sunt în derulare activități de urmărire penală care urmăresc administrarea unui probatoriu complex. Raportat la actele procedurale efectuate în cauză, precizăm că, atunci când împrejurările vor permite, vom fi în măsură să oferim detalii suplimentare, iar pe măsura derulării cercetărilor vom informa opinia publică. Precizăm că aceste activități nu pot, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție”, mai spun procurorii, scrie digi24.ro.
CITEȘTE ȘI:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News