De ce mor oamenii în somn? Stopul cardiac brusc nocturn, mai răspândit în rândul femeilor

 De la afecțiuni cardiace moștenite până la obezitate și diabet, stopul cardiac brusc la femeile tinere poate fi cauzat de diverși factori. Moartea în somn se datorează stopului cardiac brusc.

Stopul cardiac brusc nu este același lucru cu atacul de cord. Un atac de cord este o problemă de „circulație”, iar un stop cardiac este o problemă „electrică”. Un atac de cord are loc atunci când fluxul de sânge către o parte a inimii este blocat, de exemplu, o arteră blocată.

O problemă electrică face ca inima să nu mai pompeze sânge, din cauza căreia celulele nu pot primi oxigenul de care au nevoie. Din cauza lipsei de oxigen a celulelor, stopul cardiac brusc poate deveni fatal în câteva minute.

Când cineva face un stop cardiac, inima lui nu poate funcționa corect în acel moment. Prin urmare, cel mai bun lucru de făcut într-o astfel de situație este să oferi persoanei asistență medicală imediată. 

Majoritatea oamenilor supraviețuiesc atacurilor de cord, însă doar 10% dintre pacienți trăiesc după ce au făcut stop cardiac în afara spitalului. Foarte multe cazuri de stop cardiac apar în timpul nopții, între orele 22:00 și 06:00 și se pare că majoritatea pacienților sunt femei.

Cauzele posibile ale stopului cardiac brusc în timpul somnului

1. Afecțiuni cardiace moștenite: Anumite afecțiuni genetice, cum ar fi sindromul QT lung, sindromul Brugada și cardiomiopatia hipertrofică, pot crește riscul de stop cardiac brusc.

2. Anomalii structurale ale inimii: Defectele cardiace congenitale sau alte anomalii structurale pot perturba sistemul electric al inimii.

3. Aritmii: Ritmurile neregulate ale inimii pot duce la stop cardiac brusc, mai ales dacă nu sunt gestionate corespunzător.

4. Condiții de sănătate subiacente: Afecțiuni precum obezitatea, diabetul și anumite tulburări autoimune pot contribui la problemele cardiace.

Cum să prevenii această afecțiune cardiacă

Prevenirea stopului cardiac brusc implică o combinație de măsuri. Specialiștii atrag atenția asupra câtorva dintre ele.

1. Controale medicale regulate: Vizitele regulate la un profesionist din domeniul sănătății pot ajuta la identificarea și gestionarea oricăror condiții de sănătate subiacente.

2. Stil de viață sănătos: Menținerea unei diete echilibrate, menținerea activă fizic, gestionarea stresului și evitarea fumatului și a consumului excesiv de alcool pot contribui la sănătatea inimii.

3. Conștientizarea simptomelor: Conștientizarea semnelor de avertizare cum ar fi durere în piept, palpitații, amețeli și leșin poate determina asistență medicală în timp util.

4. Screening: Luați în considerare screening-urile cardiace, mai ales dacă există antecedente familiale de afecțiuni cardiace, pentru a detecta eventualele probleme din timp.

5. Testarea genetică: În unele cazuri, testarea genetică poate ajuta la identificarea afecțiunilor moștenite și poate ghida măsurile preventive.

6. Educație: Educarea tinerelor femei despre sănătatea inimii și importanța depistarii precoce poate juca un rol crucial.

Vârsta la care femeile au cel mai mare risc de infarct

Infarcturile pot apărea la femei după vârsta de 40 de ani, la fel ca la bărbați. Cu toate acestea, este esențial să recunoaștem că simptomele și factorii de risc pentru atacuri de cord pot varia între cele două sexe.

Femeile tind adesea să aibă simptome mai atipice sau mai puțin pronunțate, ceea ce duce la o potențială întârziere în solicitarea asistenței medicale. Această întârziere poate afecta prognosticul lor general, subliniind importanța recunoașterii simptomelor și a căutării prompte a ajutorului. 

În plus, femeile sunt, de asemenea, foarte susceptibile la cardiomiopatie non-ischemică, precum și la fibrilația atrială. Schimbările hormonale în timpul perimenopauzei, împreună cu factori precum sindromul X și obezitatea, contribuie la creșterea riscului de boli de inimă în rândul femeilor.

Semnele de avertizare, cum ar fi dificultăți de respirație în timpul activității și oboseală crescută, trebuie luate în serios.

Se recomandă ca femeile să adopte ajustări ale stilului de viață, inclusiv antrenamente regulate moderate până la intense, diete echilibrate bogate în proteine și fibre, somn suficient, practici de reducere a stresului, cum ar fi meditația și yoga, și abținerea de la consumul de tutun și alcool, scrie doctorulzilei.ro.