De ce nu avem AUTOSTRĂZI în România. Ce soluţie propune Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ
De ce nu avem AUTOSTRĂZI în România. Ce soluţie propune Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestConstruirea de autostrăzi în România ridică probleme nu din cauza imposibilităţii de atragere fonduri europene, ci din cauza exproprierilor, care se fac pe sume uriaşe, a arătat, într-un interviu pentru DCNews.ro, Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României.
„ (...) La noi marea problemă la autostrăzi rămân traseele, cea mai mică problemă ar fi absorbția de fonduri europene pentru infrastructură, lucrurile pot fi foarte simple, la fel ca și subvenția în agricultură, numai că trebuie să ai o singură condiție de eligibilitate, să arăți că terenul pe care se face autostrada este al tău, este eliberat de sarcini. Aici intervin problemele românești, specifice: pe unde trece autostrada, pe terenul cui? Marea problemă a noastră este că aceste exproprieri se fac exclusiv cu bani de la buget, nu sunt eligibile pe fonduri europene.” a spus Mihai Daraban.
Ca şi exemplu, preşedintele CCIR a afirmat că, „pe la centura Constanței, exproprierea a fost de 10 euro pe metru pătrat de teren agricol, adică 100.000 de euro hectarul”.
Drept urmare, pentru că bugetul de stat nu poate susţine achitarea unor sume considerabile proprietarilor, nu sunt construite nici autostrăzi. „În condițiile acestea, nu vom putea construi niciodată autostrăzi, pentru că bugetul de stat nu va putea niciodată să plătească sumele acestea unuia și altuia, nu mai comentez că unii care știu traseul de la început își trec terenul din extravilan în intravilan, își mai fac câte un PUZ și câte un PUD ca să crească prețul terenului ce va trebui să fie expropriat. Aceasta este marea problemă în România, pe scurt. Pleacă de la faptul că-n expropriere banii sunt oarecum legali, aparent, easy money, pentru că vremea în care luai bani de la constructori ca șpagă s-a cam dus”, a mai afirmat Mihai Daraban.
Soluţia ar putea fi, a continuat Daraban, schimbarea legislaţiei şi impunerea unor preţuri stabilite de Guvern, practică întâlnită în alte state: „Când avem o mare dilemă și nu știm cum să rezolvăm un caz anume, trebuie să ne acceptăm nivelul de pregătire și să copiem o legislație. E foarte simplu, nu e o chestiune complicată în a face un schimb de bune practici. Nu e o rușine să copiezi o legislație. Sunt țări unde sunt prețuri stabilite de guverne, unde se judecă mai târziu, dar nu se stă. Lucrurile sunt foarte complicate în România. Vă spun: fondurile europene pentru autostradă sunt la fel de simplu de obținut ca și subvenția pentru agricultură”.
F.B.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News